O analiză de specialitate întocmită de compania de consultanţă Frames arată că intenţia Guvernului de a elimina acordarea tichetelor de masă exclusiv sub forma cardurilor digitalizate şi de a le taxa cu 10% ar putea produce pierderi financiare de circa 6 miliarde de lei economiei şi bugetului de stat, relatează Agerpres.ro.
Conform calculelor realizate de Frames, firmele care oferă servicii de servire a mesei ar putea raporta o scădere a cifrei de afaceri de până la 30%. De asemenea, la nivelul întregii economii, efectele financiare negative sunt de o amploare şi mai mare, având în vedere că mulţi români folosesc tichetele de masă în magazinele alimentare.
Taxarea cu 10% a tichetelor de masă ar putea duce la dispariția acestora
„Dincolo de suprataxarea microîntreprinderilor, de creşterea taxelor în sectorul imobiliar şi de majorarea TVA la o serie întreagă de servicii, peste trei milioane de români s-ar putea trezi, peste noapte, fără o sursă financiară importantă, și anume bonurile de masă. Decizia Guvernului de a taxa cu 10% aceste tichete ar putea determina multe firme să renunţe la ele, în condiţiile în care nu au buget prevăzut pentru a susţine taxele către stat. O altă măsură controversată vizează includerea posibilităţii de a livra sumele asociate tichetelor de masă şi sub formă de bani cash”, se precizează în analiza Frames.
Consultanţii companiei de consultanță sunt de părere că posibilitatea ca tichetele de masă să fie oferite în bani cash „spulberă”, practic, scopul pentru care au fost create, adică de a asigura plata pentru servicii de masă, pentru achiziţia de alimente, etc.
„Ultimul draft al ordonanţei permite, practic, ca banii cash să poată fi cheltuiţi pentru ţigări, pentru alcool, pentru păcănele şi pentru orice altceva. În plus, dacă tichetele de masă pot fi folosite exclusiv pe teritoriul României, adică în economia românească, sumele în bani vor putea fi folosite oriunde, fără niciun fel de trasabilitate”, notează sursa citată.
În 2023, industria HoReCa va depăși pragul de 20 de miliarde de lei
Cel mai recent studiu OECD relevă faptul că tichetele pe card acordă protecţie mai bună împotriva furtului sau pierderii, precum şi eliminarea fraudei datorită plăţilor securizate şi standardelor crescute în industrie, fiind instrumente pentru incluziunea socială şi dezvoltarea locală.
În acest context, articolul 23 din Regulamentul (UE) 2020/559 al Parlamentului European şi al Consiliului prevede că alimentele şi/sau asistenţa materială de bază pot fi furnizate celor mai defavorizate persoane fie direct, fie indirect, cum ar fi prin intermediul tichetelor sau al cardurilor, în format electronic sau în alt format, cu condiţia ca astfel de tichete, carduri sau alte instrumente să poată fi folosite numai pentru achiziţionarea alimentelor şi/sau a asistenţei materiale de bază.
Companiile din sectorul HoReCa au înregistrat în 2022 o cifră de afaceri de 19,8 miliarde de lei faţă de 3,4 miliarde lei în urmă cu zece ani. În 2023, estimările Frames indică faptul că această industrie va trece de borna de 20 de miliarde de lei, pe fondul extinderii numărului de companii, a unităţilor de deservire şi a ofertelor de servicii.
Datele centralizate de compania de consultanţă evidenţiază faptul că, la ora actuală, în România, sunt peste 15.000 de firme cu mai mult de 95.000 de angajaţi care şi-au concentrat mare parte din afacere în jurul acestei facilităţi – tichetele de masă. „Dacă firmele vor renunţa la ele, pe fondul taxării, sau beneficiarii vor putea să folosească banii în alte scopuri, multe dintre aceste afaceri ar putea intra în faliment. Pentru multe reţele de magazine alimentare, achiziţiile pe tichete de masă reprezintă între 5 şi 10% din cifra de afaceri. Dacă banii nu vor mai fi alocaţi produselor alimentare, pierderile vor fi unele semnificative, pe întreg lanţul, de la producător la retailer”, afirmă analiştii, citați de Agerpres.ro.
Câți români beneficiază de tichete de masă electronice?
Prin comparaţie, cercetarea Frames precizează că, în Cehia, s-a adoptat o măsură similară în urmă cu doi ani, iar impactul măsurii a fost unul negativ. Astfel, suma forfetară acordată în locul tichetului de masă a costat bugetul public între 146 şi 215 milioane de euro în 2022.
În Belgia, atunci când s-a adus în discuţie o astfel de măsură, Consiliul Constituţional a reacţionat cu fermitate şi a atras atenţia asupra unei eventuale discriminări. „Sumele acordate în bani sunt de fapt salariu, prin urmare fie primesc toţi angajaţii din ţară facilităţi fiscale identice pentru o parte a salariului, fie nu se implementează o astfel de măsură”, se arată într-o scrisoare deschisă trimisă premierului de 35 de organizaţii care acoperă tot spectrul de business, de la patronate, sindicate și IMM-uri, până la industria ospitalităţii.
În România, aproape trei milioane de angajaţi beneficiază în prezent de tichetele de masă electronice, care au fost introduse încă din 1998. Un calcul estimativ arată că, dacă toate companiile ar acorda valoarea maximă, totalul acestui program ar depăşi 25 de miliarde de lei anual, luând în calcul o medie de 35 de lei/tichet/20 de zile pe lună.
Ce încasări bugetare suplimentare presupune acordarea tichetelor de masă
Potrivit unui studiu al Asociaţiei Profesionale a Emitenţilor de Tichete (APET), tichetele de masă sunt cel mai apreciat beneficiu extra-salarial oferit angajaţilor din România.
Academia Română a realizat la rândul său o cercetare pe acest subiect, iar concluzia este că fiecare leu acordat în tichete de masă aduce încasări bugetare suplimentare de 40 de bani. De asemenea, pentru fiecare leu de contribuţii sociale scutite de la plată sunt „injectaţi” în economia locală aproape patru lei.
Mai mult, tichetele de masă aduc la bugetul public venituri bugetare echivalente cu o rată de impozitare de circa 40%, iar la 380.000 de lei cheltuiţi prin tichete de masă se creează un loc nou de muncă.
Analiza Frames a fost realizată pe baza datelor de la Registrul Comerţului şi Ministerul Finanţelor, Comisia Naţională de Prognoză, Academia Română, OECD, Regulamentul European, APET, Alianţa pentru Turism.
