Un incident grav și cutremurător a avut loc în noaptea de luni spre marți, în incinta Penitenciarului-Spital Rahova, acolo unde Elena Mantu, o cunoscută traficantă de droguri supranumită „Griselda de România”, și-a pus capăt zilelor. Potrivit surselor judiciare, Mantu s-ar fi spânzurat în salonul în care era cazată, în timp ce celelalte deținute dormeau. Moartea ei vine la doar câteva zile după ce fusese transferată din Penitenciarul de Femei Târgșor, unde își ispășea pedeapsa de 4 ani și 9 luni de închisoare pentru trafic de droguri de mare risc. Transferul fusese motivat de necesitatea unui control medical și tratament, în contextul în care femeia acuza mai multe probleme de sănătate.
Elena Mantu, „Griselda de România”, s-a sinucis în penitenciarul Rahova: Fără bilet de adio, fără semne prealabile
Conform primelor informații, Elena Mantu nu a lăsat niciun bilet de adio care să indice motivul gestului extrem. Sursele din sistemul penitenciar afirmă că femeia nu se afla sub observație psihiatrică specială, iar comportamentul ei din ultimele zile nu ar fi ridicat semne de alarmă pentru personalul medical sau cel de pază.
Momentul sinuciderii a fost ales cu grijă: Mantu s-a spânzurat în timp ce celelalte deținute dormeau, folosind materiale improvizate din salon. Tragedia a fost descoperită abia dimineața, iar tentativa de resuscitare a fost inutilă.
De la Piatra Neamț la Rahova: Ascensiunea și prăbușirea „Griseldei de România”
Elena Marsilia Mantu devenise un nume notoriu în lumea interlopă, mai ales în zona Moldovei, unde, împreună cu soțul său Gabriel Mantu, a condus o rețea de trafic de droguri de mare risc. Operațiunile grupării se desfășurau în principal în Piatra Neamț, dar și în județele Neamț, Bacău și Suceava, zone unde piața de consumatori era în expansiune, în special în rândul tinerilor.
DIICOT a demarat ancheta în cazul grupării Mantu în urma unor filaje și interceptări care au durat luni întregi. În dosarul de condamnare se arată că Elena Mantu se ocupa activ de logistica transporturilor, coordonarea livrărilor, încasarea sumelor și menținerea legăturii cu furnizorii externi. Conform procurorilor, soții Mantu foloseau metode sofisticate pentru a evita capturarea: folosirea de telefoane „burner”, șoferi de încredere și rețele de distribuție locale.
O familie în lanțul detenției: Soțul și fiul, condamnați la rândul lor
Situația familiei Mantu este tragică. Soțul, Gabriel Mantu, execută o pedeapsă de 10 ani și 8 luni în Penitenciarul Focșani pentru trafic de droguri de mare risc. Fiul lor, minor la momentul comiterii infracțiunilor, a fost condamnat la 3 ani de detenție și se află în prezent în Centrul de detenție Tichilești – Brăila.
Anchetatorii au declarat că fiul cuplului a fost implicat în activități logistice, transportând droguri și păstrând legătura cu clienții, sub coordonarea directă a părinților. Dosarul penal arată un modus operandi specific rețelelor profesioniste, iar implicarea unui întreg nucleu familial a fost considerată un factor agravant la individualizarea pedepsei.
Refuzul de a accepta pedeapsa: Elena Mantu a contestat de mai multe ori sentința
Surse apropiate cazului spun că Elena Mantu nu s-a resemnat niciodată cu ideea detenției. După condamnarea din februarie 2024, femeia a formulat multiple căi de atac, inclusiv recursuri, cereri de suspendare și contestații în anulare. Toate demersurile juridice au fost însă respinse de instanțele de judecată.
Această lipsă de speranță juridică, combinată cu izolarea față de familie și starea de sănătate precară, ar fi putut contribui la gestul sinucigaș. Nu există, până la acest moment, date care să indice o diagnosticare psihiatrică oficială.
Administrația Națională a Penitenciarelor anunță o anchetă internă
Moartea Elenei Marsilia Mantu a generat o reacție rapidă din partea Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), care a demarat o anchetă internă pentru a stabili circumstanțele exacte ale sinuciderii. Autoritățile analizează dacă procedurile de supraveghere au fost respectate și dacă existau semne anterioare care ar fi trebuit să determine plasarea ei într-un regim de monitorizare psihologică specială.
Pe lângă ancheta ANP, procurorii de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 București au deschis un dosar penal pentru moarte suspectă, în vederea stabilirii exacte a cauzelor și posibilei implicări a altor persoane.
Sinuciderea Elenei Mantu ridică semne de întrebare despre sistemul penitenciar românesc
Cazul „Griseldei de România” este un exemplu alarmant al ineficienței sistemului penitenciar în prevenirea suicidului, în special în cazul deținuților care suferă traume psihologice, nu se adaptează mediului carceral și nu beneficiază de sprijin psihiatric adecvat. Lipsa unui program coerent de monitorizare și intervenție poate transforma fiecare astfel de caz într-un eșec sistemic.
Potrivit unor date furnizate anterior de ANP, suicidul în penitenciarele românești este subraportat, iar multe cazuri sunt clasificate generic ca „accidente” sau „moarte suspectă”. Specialiștii atrag atenția că suicidul în rândul deținuților femei este în creștere, în special în cazurile de notorietate și izolare socială.
