Elena Lasconi va fi dat afară din politică pe ușa din dos, după ce a reușit contra performanța de a reduce substanțial șansele politice ale USR-ului de a mai supraviețui din punct de vedere politic. Văzută inițial ca o soluție de avarie, ca un candidat pseudocarismatic pentru alegerile prezidențiale, Elena Lasconi s-a dovedit a fi o catastrofă din toate punctele de vedere.
A fost cea mai proastă alegere din istoria partidului
Lipsa de cunoștințe politice, atitudinea de țață de Câmpulung și necunoașterea mecanismelor puterii o elimină din viața politică cu un șut fix în porțile moi. Umflată cu pompa de succesul avut la alegerile locale în care a ieșit pentru al doilea mandat consecutiv ca primar al minusculului oraș Câmpulung, Elena Lasconi a început să-și umfle mușchii și a crezut că a conduce o țară este la fel de ușor ca a conduce o trorinetă electrică. Cu un discurs aberant, axat în principal pe taxarea greșelilor adversarilor politici și ipoteticile legături cu Rusia, tratament aplicat deopotrivă lui George Simion și lui Călin Georgescu, Elena Lasconi a coborât din ce în ce în jos partidul în sondaje, reușind că în final să-l plaseze pe un mediocru loc patru. Aleasă președintă a USR după zbateri ca peștele pe uscat și văzută ca o mesia cu fustă, capabilă să țină sus steagul bătăliei neomaxiste, Elena Lasconi a stat mai mereu cu posteriorul în două luntre. Ba iubind familia tradițională, în care mama și tata au sexe diferite, ba îmbrățișând cu entuziasm familia modernă, în care amândoi tați alăptează, Elena Lasconi a dat dovadă de un entuziast oportunism deșănțat și de un tupeu egal cu suma tupeului celorlalți membri ai partidului luați laolaltă.
Discursul și atacul irelevant la adresa candidaților politici i-a semnat ieșirea
Prost sfătuită de niște consilieri politici americani, dar și autohtoni, care au senzația că patriotismul de paradă și declarațiile sforăitare pot să înmoaie inima poporului până la gradul de tocăniță, Elena Lasconi este icoana vie și cu cruce pe piept a neputinței unui partid al cărui concert politic este irelevant. Un vechi proverb românesc spune “cum e turcul și pistolul” iar acest percept poate fi aplicat cu brio și la relația pe care Lasconi a avut-o, în numele partidului, cu restul actorilor politici de pe scena românească. Contestată vehement de cei din partid care mai au încă minte în lăcașul destinat gândirii, Elena Lasconi a fost un experiment de cea mai proastă factură, demonstrând încă o dată că omul sfințește locul și că nu poți să faci pipi împotriva vântului fără să te uzi.
Scrisoarea către președintele american Donald Trump i-a dat lovitura definitivă
Conducând partidul cu aceeași inteligență cu care un cioban își duce oile la muls, Elena Lasconi a avut proasta inspirație de se adresa printr o scrisoare publică președintelui american Donald Trump. Scrisoarea este de un penibil complet și dacă n-ar fi fost adevărată aș fi zis că e un pamflet. Redactată într-o engleză de oaie beată, scrisoarea conține nu numai greșeli gramaticale flagrante, ci și niște idei puerile de a dreptul. Să afirmi tu că Donald Trump este din popor ca și tine, când ăla stă cu posteriorul pe miliarde de euro, în timp ce tu dai încă cu subsemnatul pentru niște fonduri europene pe care se presupune că le-ai ciordit e de râsul iepurilor șchiopi. Elena Lasconi și-a dat cu firma în cap pe final, iar partea proastă e ca târât după ea și un partid care să screme de ani buni să iasă din anonimat și încearcă să fie un jucător de poker politic relevant. Primărița are zilele numărate și dacă intuiesc bine i se vor înfige mărțișoarele în piept doar în calitate de primar al urbei cu una dintre cele mai bune țuici din România (Am făcut armata la Câmpulung și știu ce vorbesc).
Astăzi, Gică Contra îți urează să ai țuică din ciorapi de bumbac și telefon mobil alimentat direct de la hidrocentrală.
