Inteligența artificială o poate bate uneori pe cea umană, iar povestea lui Mihăiță, băiatul de la semafor, este un exemplu în acest sens! Imaginea în care apar doi copii, unul dintre ei numit „Mihăiță”, a fost distribuită de zeci de mii de ori pe rețelele sociale, însă în spate nu este decât o păcăleală. Sau un experiment menit a verifica gradul de naivitate al oamenilor.
Mihăiță, băiatul de la semafor, creat cu inteligența artificială
Din categoria imaginilor false create cu AI „nimeni nu apreciază”, vineri, o imagine a făcut înconjurul Facebookului. Majoritatea paginilor care răspândesc mesaje false și imagini realizate cu ajutorul Inteligenției Artificiale au rostogolit postarea, care ulterior a fost preluată de oameni de bună credință. Mii de oameni au distribuit-o, emoționați de „curajul și demnitatea unui copil sărac din București”.
Doar pe o singură pagină de Facebook, „Viața de românaș”, postarea are 15.000 de distriburi si 35.000 de like-uri. Pagina a fost creată în ianuarie 2024 și inițial se numea „Descoperă sănătatea”, apoi s-a numit pe rând „E F E M E R”, „Pescuit și Vânătoare” și „Inimă deschisă”, până să se numească din decembrie anul trecut „Viață de românaș”.
Între timp, postarea a strâns peste 36.000 de aprecieri și peste 16.000 de distribuiri. De asemenea, s-au adunat peste 2.000 de comentarii.
Lui „Mihăiță” i s-a inventat o poveste emoționantă
Lui „Mihăiță”, băiat creat de AI, i s-a inventat o poveste emoționantă, cel mai probabil realizată cu ajutorul ChatGPT. Imaginea are mai multe elemente care arată că nu este una reală, de la culori, la semnele de circulație și îmbrăcămintea copilului.
„Fiecare semafor are o poveste. Iar uneori, merită să oprim și să ascultăm”, se încheie postarea care a înduioșat mii de oameni.
Însă detaliile din imagine și text au trădat sursa artificială. Este vorba despre sigle deformate, obiecte nerealiste și o intersecție care nu există, menționată greșit ca fiind „Nerva Tracan”.
„Dacă treceți prin intersecția Bulevardului Unirii cu Nerva Tracan și vedeți un băiat slăbuț care spală parbrize, acela e Mihăiță. Dați-i șansa să vă spună povestea lui. Și poate, ca și noi, veți descoperi că uneori cele mai simple gesturi pot face diferența în viața cuiva”, se precizează în postare.
Urmează o poveste emoționantă despre cum Mihăiță și fratele său Ionuț spală geamurile mașinilor, având alți doi frați, toți crescuți de tată, după ce mama le-a murit. Povestea are toate ingredientele pentru a stârni emoția, de la notele bune de la școală pe care le au cei doi frați, la fapta de bine a interlocutorului.
Nimic din această poveste nu este real: nici băiatul din imagine, nici familia lui, nici intersecția unde ar fi avut loc scena emoționantă, relatează Edupedu.
Oamenii au fost păcăliți de postarea cu “Mihăiță”, creat de AI
O mulțime de români au fost impresionați de povestea lui „Mihăiță”.
„Nu am cuvinte. Am citit postarea dvs. plângând”, a comentat o utilizatoare.
„Cinste ție OMULE, altfel ar sta treaba în țara asta dacă am gândi așa în număr cât mai mare BRAVO”, a scris un bărbat.
„Offf Doamne, cât de trist… copiii României… Dumnezeu să te binecuvânteze, asemenea și pe colegii care s-au alăturat proiectului!”, a scris altcineva.
Alții au vrut să ofere ajutor direct.
„Să-mi lăsați un număr de telefon în privat, dacă vor să se mute, poate reușim să le construim o casă de la 0 și să oferim burse pentru ei, iar tatălui un loc de muncă mai bun!”, a comentat un bărbat.
Dar printre miile de reacții emoționale, au apărut și voci critice: „Verificați vă rog povestea, nu vreau să fiu răutăcios, am plâns, însă am mai întâmpinat astfel de povești create de ChatGPT sau mai știu eu ce minune a apărut în zilele noastre”.
„El este o alta născocire cu A.I.”, a semnalat altcineva.
Cum ne dăm seama că “Mihăiță” este FAKE
Privind atent fotografia care însoțește postarea, lucrurile devin și mai clare: sigla de pe pantalonii băiatului care vrea să imite un cunoscut brand de îmbrăcăminte sportivă seamănă cu sigla originală, dar literele din numele companiei nu pot fi citite. În mână, „Mihăiță” are ceea ce pare a fi un băț telescopic și un cap de racletă cu burete pentru parbriz, dar cel puțin bățul este diform la unul din capete.
Pe hanoracul lui, textul nu se poate citi, deși unele litere precum „B”, „N” și „A” au putut fi reproduse de modelul de inteligență artificială. La fel, semnul de pe strada unde s-ar afla „Mihăiță” nu este niciunul din semnele de circulație auto existente în România. Toate acestea sunt indicii clasice ale unei imagini generate cu AI, cel mai probabil cu Midjourney sau un model similar.
De altfel, paginile care folosesc astfel de tehnici ne-au obișnuit deja cu fotografii spectaculoase, dar neverosimile – fețe perfecte, copii murdari dar artistici, oameni săraci cu priviri de poster. Totul este construit vizual pentru impact emoțional.
În plus, revenind la text, autorii postării menționează „Nerva Tracan” în loc de „Nerva Traian”, cel mai probabil fiind un rateu al modelului de inteligență artificială care mai „scapă” litere în cuvinte. Textul nu menționează la intersecția cărui bulevard cu Bulevardul Carol din București este „Mihăiță” și nici imaginea nu este la bază din realitate, pentru că acel loc pur și simplu nu există în București. Iar la finalul textului, aflăm că se află de fapt la intersecția străzii „Nerva Tracan” cu bulevardul Unirii, scrie Edupedu.
Ce se urmăreşte prin crearea unor pagini de Facebook cu imagini false
Doi cercetători americani au publicat, anul trecut, un studiu referitor la aceste pagini de facebook, care distribuiau mesaje cu conţinut creat de inteligenţa artificială în Statele Unite ale Americii.
- „Am analizat 120 de pagini de Facebook care au postat cel puțin 50 de imagini generate cu AI fiecare, clasificându-le în trei categorii: spam, escrocherii și „alți creatori”. Unele dintre aceste pagini formau clustere coordonate administrate de aceiași administratori.
- Aceste imagini au generat colectiv sute de milioane de interacțiuni. Unul dintre aceste postări, care includea o imagine generată cu AI, a fost în top 20 cele mai vizualizate conținuturi pe Facebook în trimestrul al treilea din 2023, cu 40 de milioane de vizualizări.
- Paginile de spam au folosit tactici de clickbait și au încercat să direcționeze utilizatorii către ferme de conținut externe și domenii de calitate scăzută.
- Paginile de escrocherii au încercat să vândă produse inexistente sau să determine utilizatorii să dezvăluie informații personale. Unele dintre aceste pagini postau imagini generate cu AI pe pagini furate.
- Imaginile generate cu AI apar în News Feed-ul utilizatorilor de Facebook, inclusiv celor care nu urmăresc paginile respective.
- Se suspectează că aceste imagini apar în feed deoarece algoritmul de clasificare a News Feed-ului promovează conținutul care este probabil să genereze angajament ridicat.
- Comentariile la imaginile generate cu AI sugerează că mulți utilizatori nu sunt conștienți de originea sintetică a acestora. Cu toate acestea, un subgrup de utilizatori postează comentarii sau infografice pentru a-i avertiza pe ceilalți utilizatori.
- Faptul că utilizatorii sunt induși în eroare subliniază importanța etichetării clare și a măsurilor suplimentare de transparență pentru astfel de conținuturi.
- Unele dintre paginile de Facebook analizate au utilizat și practici înșelătoare cunoscute, cum ar fi furtul sau preluarea conturilor, și au prezentat creșteri suspecte ale numărului de urmăritori”, se arată în concluziile-cheie ale cercetării realizate de Renee DiResta şi Josh A.Goldstein.
