Corpul uman se bazează pe un mecanism eficient de curățare a deșeurilor, un sistem limfatic care îndepărtează substanțele reziduale și fluidele excesive din țesuturi, direcționându-le în fluxul sanguin. Totuși, acest sistem nu funcționează în creier, ceea ce a ridicat întrebarea despre cum are loc procesul de curățare al acestuia. Recent, cercetătorii au descoperit că creierul folosește un sistem propriu numit „sistem glifatic” pentru a curăța deșeurile, proces care se desfășoară aproape exclusiv în timpul somnului.
Efectele pastilelor pentru somn asupra curățării creierului și legătura cu Alzheimer
Sistemul glifatic a fost studiat pentru prima dată în 2013 de către Dr. Maiken Nedergaard, iar cercetările ulterioare au arătat că acest mecanism de curățare este activ doar în faza de somn NREM (non-rapid eye movement). Studiile au mai arătat că acest proces este reglat de hormonul norepinefrină, care are un rol esențial în declanșarea mișcărilor fluide cerebrale necesare pentru eliminarea deșeurilor, arată un studiu.
De asemenea, norepinefrina ajută la contractarea vaselor de sânge cerebrale, ceea ce permite lichidului cefalorahidian să pătrundă și să îndepărteze substanțele toxice din creier. Totuși, cercetările au demonstrat că administrarea de substanțe precum anestezia sau pastilele pentru somn oprește aproape complet acest proces vital de curățare.
Unul dintre cele mai recente studii realizate de Natalie Hauglund, neuropsiholog la Universitatea Oxford, a constatat că atunci când șoarecii au fost tratați cu zolpidem (un medicament pentru somn care crește durata somnului NREM), procesul de curățare glifatică a fost inhibat complet. În timpul studiilor, șoarecii care dormeau natural au arătat fluctuații lente ale norepinefrinei, ceea ce a permis mișcarea lichidului cefalorahidian și eliminarea deșeurilor cerebrale. Însă, atunci când zolpidemul a fost administrat, acest proces s-a oprit, iar fluctuațiile norepinefrinei, ale volumului de sânge și ale lichidului cefalorahidian nu s-au mai observat.
Deosebit de îngrijorător este faptul că sistemul glifatic este responsabil pentru eliminarea unor substanțe toxice, inclusiv beta-amiloidul, asociat cu boala Alzheimer. Astfel, utilizarea frecventă a pastilelor pentru somn care inhibă acest sistem ar putea contribui la creșterea riscului de dezvoltare a bolii Alzheimer pe termen lung.
Cercetătorii suspectează că administrarea pastilelor pentru somn, în special zolpidemul, induce o stare similară somnului, dar oprită din punct de vedere al proceselor esențiale care au loc în timpul somnului natural. Studiile anterioare au asociat utilizarea excesivă a zolpidemului cu un risc crescut de Alzheimer, dar legătura exactă dintre inhibarea norepinefrinei și apariția acestei boli nu a fost pe deplin demonstrată.
Hauglund sugerează că un alt indiciu al activității sistemului glifatic ar putea fi dilatarea și contracția pupilelor, un fenomen corelat cu nivelurile de norepinefrină. De asemenea, microtrezirile, treziri scurte și imperceptibile în timpul somnului, ar putea juca un rol important în curățarea creierului, dar cercetările nu sunt încă definitive în acest sens.
Hauglund subliniază importanța dezvoltării unor pastile pentru somn care să nu inhibe procesele cerebrale vitale. Dacă cercetările vor duce la crearea unor medicamente care ajută oamenii să doarmă fără a afecta negativ funcțiile creierului, acest lucru ar putea avea un impact major asupra sănătății cerebrale și ar putea contribui la prevenirea unor boli precum Alzheimer.
În concluzie, pentru a menține sănătatea creierului, este esențial ca cercetările să se concentreze asupra modului în care medicamentele pentru somn afectează mecanismele de curățare a deșeurilor cerebrale. Conștientizarea efectelor secundare ale pastilelor pentru somn și promovarea unui somn natural sunt pași cruciali pentru prevenirea afecțiunilor cerebrale pe termen lung.
CITEȘTE ȘI – Descoperire: Virusul care ar putea declanșa Alzheimer
