Economiile europenilor au fost luate în vizor de liderii UE, care condamnă ”lenea” și ”apatia” celor care dețin depozite în bănci și ”bani la saltea” în a pune banii la bătaie pentru a finanța inovațiile tehnologice cu care Bruxellesul anunță că vrea să recupereze decalajul față de SUA și China.
Economiile europenilor, ținta unui anunțat ”val de acțiuni”
Economiile europenilor au fost menționate în ultimele declarații ale liderilor UE ca fiind unul din ”atu-urile” cu care Bruxellesul vrea să revitalizeze competitivitatea economiei comunitare.
”Companiile și gospodăriile (din Uniunea Europeană – n.r.) vor să vadă acțiuni – și urmează un val de acțiuni. Nu ne mai putem risipi punctele forte cu handicapuri autoimpuse. Sunt prea multe în joc. Suntem pregătiți să facem tot ce este necesar pentru a readuce Europa pe drumul cel bun.”, se arată în declarația comună publicată la data de 1 februarie de Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene – BCE și Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, pe blogul BCE.
Europa are ingredientele necesare pentru a ajunge din urmă în cursa tehnologică, în contextul în care UE are aproape la fel de mulți absolvenți STEM (Science, Technology, Engineering and Mathematics – n.r.) la un milion de locuitori ca în Statele Unite, se mai arată în susținerea de idei comună a celor doi lideri europeni.
Trebuie precizat că șefa BCE a declarat public că s-a întâlnit cu Ursula von der Leyen pentru a discuta despre modalitățile prin care poate fi revitalizată economia europeană, în condițiile în care decalajul de inovație și competitivitate față de economiile rivale ale SUA și Chinei s-a adâncit în ultimii ani.
Datorită absolvenților STEM, ponderea Europei în acordarea de brevete globale este apropiată de cea a Statelor Unite, se mai arată în declarația comună, care insistă pe folosirea depozitelor din băncile europene pentru a finanța inovațiile care pot apărea datorită acestor brevete.
”Și avem bani pentru a le finanța, gospodăriile economisind aproximativ 1,3 trilioane de euro în fiecare an” – susțin Ursula von der Leyen și Christine Lagarde.
Economiile europenilor, văzute la BCE ca un atu al UE
Ideea nu este însă nouă și a fost expusă în spațiul public de mai multe ori în ultimele luni, prima dată de președintele BCE, pentru a fi preluată ulterior și de alți oficiali europeni de rang înalt.
Chiar și în cadrul întâlnirii anuale de la Davos a Forumului Economic Mondial, care s-a ținut în ianuarie, Lagarde a vorbit în termeni forte aspri despre ”lenea” europenilor și aversiunea acestora în fața asumării unor riscuri.
În viziunea șefei BCE, aversiunea europenilor de a-și risca propriile economii investind în proiectele Comisiei Europene legate de obiectivele climatice, care până acum s-au dovedit falimentare, este responsabilă pentru declinul economic al blocului comunitar, iar nu politicile ultimilor ani adoptate în cadrul Pactului Verde european.
”Lenea Europei și aversiunea inerentă față de asumarea riscurilor sunt în mare măsură responsabile pentru declinul economic al blocului.
Avem o mulțime de atu-uri, dar ne împușcăm de multe ori în picior pentru că nu terminăm munca pe care ne-am propus-o”, a declarat, potrivit euractiv.com, președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, factorilor de decizie mondiali la întâlnirea anuală de la Davos, Elveția, îndemnând liderii UE să aprofundeze uniunea economiilor și a investițiilor.
Donald Trump, motiv pentru reformele gândite de liderii UE
Lagarde a mai spus, cu aceeași ocazie, că speră ca revenirea lui Donald Trump la Casa Albă să servească drept ”un apel de trezire” și ”să inverseze indolența europeană”.
Ideea a fost reluată și de vicecancelarul Germaniei, Robert Habeck, principalul candidat al Verzilor Germani pentru alegerile din februarie .
Revenirea lui Donald Trump ”trebuie să facă o schimbare”, a spus Habeck. ”Dacă spunem: ”Oh, ei bine, și apoi ne întoarcem la propria noastră lene… facem totul greșit”, a insistat liderul german.
Impulsul pentru reformă câștigă puternic avânt în cadrul liderilor Uniunii Europene, cu un consens tot mai mare în rândul factorilor de decizie că luptele economice ale Europei ar trebui abordate în primul rând prin reducerea reglementărilor, inclusiv în sistemul financiar-bancar.
Se dorește o puternică stimulare al apetitului investițional pentru risc, deși există deja voci care avertizează că o astfel de abordare, alături de dereglementarea pieței financiar-bancare, ar putea crea premisele unei situații similare cu Marea Criză Financiară din 2008.
Tocmai pentru a răspunde acestor critici, Christine Lagarde a făcut precizarea că nu este vorba de o dereglementare, ci de o ”simplificare” a normelor: ”Nu ne îndreptăm către o lume a dereglementării în general, dar cu siguranță ne uităm la o simplificare semnificativă”, a spus șefa BCE.
Apetit scăzut pentru investițiile cu grad de risc crescut

Asta deși Lagarde a deplâns în decembrie 2024, într-un articol publicat în The Economist, faptul că europenii au au apetit scăzut pentru investițiile cu grad de risc crescut.
”După ce depozitele în bănci sunt alocate către piețele de capital, acestea nu se îndreaptă către companii și sectoare inovatoare, din cauza unui ecosistem subdezvoltat pentru capitalul de risc în Europa.
Investițiile în capital de risc reprezintă doar aproximativ o treime din nivelul american, iar Europa se bazează în mare parte pe capitalurile de risc americane pentru a finanța inovația.
Peste 50% din investițiile în faza avansată în tehnologie europeană provin din exterior.
Europa ar trebui să aspire să aibă niveluri americane de capitaluri de risc, dar nu se va întâmpla peste noapte.
Între timp, UE trebuie să folosească toată flexibilitatea din sistemul său financiar pentru a ajuta la acoperirea decalajului.”, susține șefa BCE, care vrea să revitalizeze piața de capital din UE cu economiile europenilor.
Citește și: Mare atenție la depozitele din bănci! Bruxellesul a pus ochii pe economiile europenilor