Evoluția economiei României în trimestrul trei al anului 2024 este sub așteptări, ceea ce îi determină pe analiști să reducă prognozele de creștere economică pentru întregul an. În contextul în care PIB-ul României a stagnat față de trimestrul anterior, iar creșterea anuală a fost de doar 1,1%, previziunile sunt acum în scădere, unele prognoze coborând chiar sub pragul de 1%.
Datele publicate recent de Institutul Național de Statistică (INS) arată că PIB-ul României nu a înregistrat nicio modificare în trimestrul al treilea față de trimestrul anterior. Comparativ cu aceeași perioadă din 2023, creșterea economică a fost de 1,1%, ceea ce indică o încetinire a activității economice. Printre cauzele acestei evoluții, analiștii includ stagnarea consumului, o producție agricolă sub nivelul anilor trecuți din cauza secetei și o contribuție mai slabă din partea sectorului de servicii.
Prognoze de creștere economică reduse
În baza rezultatelor din primele trei trimestre, economiștii revizuiesc prognozele pentru creșterea economică anuală. Ciprian Dascălu, economist-șef la BCR, și-a ajustat previziunile de creștere la 0,8% pentru 2024, față de estimarea anterioară de 1,9%.
Valentin Tătaru, de la ING Bank România, a adoptat o perspectivă similară, prognozând o creștere de aproximativ 1% pentru acest an. În mod similar, potrivit Economica, Fondul Monetar Internațional (FMI) și Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) au ajustat în scădere estimările de creștere economică, prognozând un avans sub 2%.
Factorii care influențează încetinirea economică
Printre elementele cheie care afectează PIB-ul României se numără:
- Agricultura: Slăbiciunea sectorului agricol, afectat de secetă, a contribuit semnificativ la stagnarea PIB-ului în trimestrul trei, în condițiile în care această industrie joacă un rol important în economia României.
- Consum și comerț: Deși comerțul cu amănuntul a înregistrat o ușoară creștere, aceasta nu a fost suficientă pentru a impulsiona economia la nivelul așteptat. Scăderea deficitului comercial a avut un efect benefic, dar insuficient pentru a redresa ritmul general.
- Investiții în infrastructură: Deși statul a continuat să investească în infrastructură, ritmul anual de creștere a acestora a rămas modest, având un impact limitat asupra PIB-ului.
- Servicii și industrie: În timp ce sectorul serviciilor a arătat o ușoară scădere, industria a rămas în teritoriu negativ, ambele contribuind la frânarea economiei.
Perspective pentru 2025
Economiștii subliniază că, pentru ca economia să se redreseze în 2025, ar fi necesar un program fiscal bine calibrat și o stabilitate a investițiilor externe și publice. Valentin Tătaru estimează o posibilă revenire la o creștere de 3% în 2025, dar acest scenariu este considerat optimist și dependent de măsuri guvernamentale adecvate.
Această evoluție subliniază importanța implementării unor măsuri de stimulare a economiei, inclusiv atragerea de fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și susținerea investițiilor strategice, care să poată stimula PIB-ul în următoarele trimestre.
