Duminica Tomii, semnificație și obiceiuri. Duminica Tomii este asociată cu Sfântul Apostol Toma, cunoscut și sub numele de „Geamănul”, unul dintre cei doisprezece apostoli aleși de Iisus Hristos.
Duminica Tomii, semnificație
În prima duminică de la Înviere, Mântuitorul S-a arătat ucenicilor prin ușile încuiate, pentru a doua oară dupa Înviere. Pentru că Toma nu credea în Învierea Mântuitorului, Iisus l-a îndemnat să-i atingă semnele rămase pe corp în urma răstignirii Sale. După acest moment, Toma îl mărturisește fără nicio îndoială pe Iisus Hristos ca Domn și Dumnezeu.
Sfântul Apostol Toma este cinstit an de an pe 6 octombrie, însă Biserica îi dedică și prima duminică de după Paști. Este singura duminică din anul bisericesc închinată unui Sfânt Apostol al Mântuitorului, potrivit crestinortodox.ro.
Scrierile bisericești atrag atenția asupra faptului că Toma avea, de fapt, o credință puternică în Iisus, fiind gata să-și dea viața pentru acesta.
Dintre toate, cea mai convingătoare, este intervenția lui Toma în contextul morții și învierii lui Lazăr. Se punea problema ca Iisus să se întoarcă din nou în Iudeea, acolo unde fusese amenințat cu moartea.
Ucenicii i-au atras atenţia lui Hristos asupra pericolului, dar El a rămas neclintit. Atunci Toma a zis: “Să mergem şi noi şi să murim împreună cu El!”.
De fapt, Toma a crezut din primul moment în Învierea Domnului, însă acesta s-a îndoit doar asupra posibilității arătării Domnului cu trupul pământesc, motiv pentru care a dorit să îl atingă.
Obiceiuri în Duminica Tomii
În calendarul popular, prima duminică de după Paşte este dedicată pomenirii sufletelor morţilor. Este o sărbătoare populară cu dată mobilă, sinonimă cu Paştele Morţilor, dedicată spiritelor moşilor şi strămoşilor.
Tradițiile din această zi sunt variate și adânc înrădăcinate în cultura românească. Credincioșii participă la slujbe religioase și depun ofrande pe mormintele rudelor din cimitir, incluzând vase, ouă roșii, colaci și lumânări aprinse.
Ospățul funerar este o practică tradițională, cu întâlnirea comunității în curtea bisericii și prelungirea acesteia până la apusul soarelui în unele zone, sub sunetul clopotelor.
În Banat, copiii împletesc coşuri de nuiele, în care sunt aşezate ouă roşii, vopsite în ajunul sărbătorii. Tot de Duminica Tomii, în timpul slujbei bisericeşti, preotul sfințește colacii și ouăle aduse de credincioși la biserică. Oamenii le trimit apoi pe o apă curgătoare, pentru a fi purtate de aceasta către sufletele morţilor.
Citește și: Sfântul Gheorghe, tradiții și obiceiuri. Ce NU se face astăzi, pe 23 aprilie
Ce reprezintă Paștele Blajinilor
După slujba de la biserică, din Duminica Tomii, oamenii iau parte la o altă pomenire, în cimitire, cea de comemorare a celor plecați în “lumea blajinilor”, de unde vine și ziua de Paștele Blajinilor.
Paştele Blajilor sau Paştele Morţilor se ţine în lunea de după Duminica Tomii, la o săptămână şi o zi după Învierea Domnului.
Tradiţia populară spune că blajinii, oameni blânzi şi paşnici, incapabili de a face rău, s-ar afla într-o lume îndepărtată, la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pământului. Ei sunt anunţaţi că a sosit Paştele de către oamenii de aici care aruncă în apele curgătoare coji de ouă sparte în timpul înroşitului sau la prepararea alimentelor rituale: cozonaci şi pască.
Când sosesc cojile de ouă în ţara lor îndepărtată, în general după o săptămână, se serbează separat “aici” şi “acolo” Paştele Blajinilor. Numele sărbătorii de după Săptămâna Luminată vine de la “blajini”, despre care vechile credinţe spun că ar fi oameni de pe tărâmul de “dincolo”, o lume misterioasă şi necunoscută muritorilor.
