Comori oltenești. Dinescu: Inaugurarea minunilor românești

Probabil că ați auzit despre celebrele cule: acele locuinţe fortificate, în formă de turn, care serveau pentru apărare în cazul năvălirilor trupelor otomane de la sud de Dunăre sau ale cetelor de haiduci. Astfel de construcţii, specifice Peninsulei Balcanice, erau răspândite îndeosebi în Serbia, Albania şi Bulgaria. La noi, se întâlnesc doar în Oltenia şi vestul Munteniei. Iată că în prezent culele din Brabova și Cernătești au fost reabilitate cu aproape un milion de euro din fonduri europene. În curând vor intra în circuitul turistic, dar și în patrimoniul UNESCO.

Acestea sunt singurele două cule din Dolj, care au mai putut fi salvate de la degradare. Culele au fost boierești, construite ca niște mici cetăţi, iar rolul lor era de a apăra familiile înstărite ale boierilor. De cine? De tâlharii turci care treceau Dunărea pentru jaf în Țara Românească.

Contents

Probabil că ați auzit despre celebrele cule: acele locuinţe fortificate, în formă de turn, care serveau pentru apărare în cazul năvălirilor trupelor otomane de la sud de Dunăre sau ale cetelor de haiduci. Astfel de construcţii, specifice Peninsulei Balcanice, erau răspândite îndeosebi în Serbia, Albania şi Bulgaria. La noi, se întâlnesc doar în Oltenia şi vestul Munteniei. Iată că în prezent culele din Brabova și Cernătești au fost reabilitate cu aproape un milion de euro din fonduri europene. În curând vor intra în circuitul turistic, dar și în patrimoniul UNESCO.Ce sunt culele Mircea Dinescu: „Boierii olteni au pus frumusețea la lucru”

Două comori arhitecturale revin în patrimoniul naţional. Sunt case vechi boiereşti din regiunea Doljului, numite cule, veritabile monumente care ne vorbesc despre cum se trăia în această regiune din Oltenia.

Clădirile au fost inaugurate în acest weekend, sâmbătă, după ce au trecut printr-un amplu proces de reabilitare. Artiștii restauratori au venit și cu tehnologii moderne care aduc informații în plus despre epoca din care provin cele două clădiri.

Cula Izvoranu – Geblescu, din comuna Brabova, și Cula Cernăteștilor, din comuna cu același nume, sunt considerate de experți printre cele mai reprezentative tipuri de construcții boierești, dar și singurele din această categorie care au supraviețuit în sudul Olteniei.

„A fost ridicată la sfârșitul sec 18 pentru a adăposti familia boierilor Cernătești. O să vedeți tot felul de sieteme cu rol defensiv, pentru a fi ferită de atacurile turcilor la începutul secolului 19”, spune Florin Ridiche, manager Muzeul Olteniei Craiova, potrivit stiri.tvr.ro.

„Am speranțe că se va înțelege că prin patrimoniul cultural putem construi drumuri de rămas acasă, putem construi dezvoltare locală sustenabilă”, adaugă Ciprian Ștefan Anghel, președinte Muzeul Astra.

Ce sunt culele

Culele sunt printre cele mai interesante și pitorești monumente vechi și neprețuite dovezi ale existenței bunilor și străbunilor noștri în Oltenia.

Ele sunt menționate și într-o legendă locală – cea a Împăratului Cioană – care apare în “Legende, tradiții și amintiri istorice adunate din Oltenia și din Muscel” de C. Rădulescu-Codin (1910).

Despre Împăratul Cioană se spune că stăpânea peste ținuturile dintre Pătule, Vânju Mare și Corlățel (județul Mehedinți):

“Peste multe sate și orașe se întinde stăpânirea acestui împărat și nimeni nu-i putea sta împotrivă, căci de izbuteau dușmanii în luptă să-l fugărească, împăratul se ascundea în palatul din mijlocul lacului, ori se suia cu ostașii în culele de pe dealuri și de acolo trăgea amarnic în carne de dușmani”.

Numele dat acestui tip de clădire provine din turcă și înseamnă turn, construcție semifortificată de apărare. În cule se adăpostea familia de boieri în timp de război sau când năvăleau turcii sau tătarii. De aceea, construcțiile aveau ziduri de apărare foarte groase, scări interioare, guri de tragere pentru armele de foc, dar și ascunzători.

Mircea Dinescu: „Boierii olteni au pus frumusețea la lucru”

Poetul Mircea Dinescu și-a exprimat entuziasmul cu privire la reabilitarea celor două comori: „Câteva minuni românești stau de veghe în străfundurile memoriei colective, ieșind din când în când la suprafață ca un reproș al unei istorii sinucigașe.

Unde sunt bisericuțele noastre din lemn? Dar bisericile cu roți din Cîmpia Dunării care n-au oprit la „ia-mă nene!” cînd muiezinii o porniseră pe jos spre catedralele din Buda?!

Unde s-au evaporat cele două sute de cule oltenești care au rezistat armatelor turcești, muscălești sau austriece, dar care s-au prăvălit în cel mai proaspăt război româno-român?!

Cu trei sute de ani înainte ca Dostoievski să exclame că frumusețea va salva lumea, boierii olteni au pus frumusețea la lucru, înălțând din piatră, din lemn și din var niște turnuri dalbe de apărare, aidoma unor cuiburi de vultur coborîte cu stîncă cu tot la șes, menite parcă să sfideze prin frumusețea și prin simplitatea lor dătătoare de viață, năvălitorii Evului Mediu, nu atît de întunecat pe cît se crede astăzi”, spune poetul pe pagina sa de Facebook.

https://www.facebook.com/mirceadinescuofficial/videos/846148380457370/

https://www.facebook.com/mirceadinescuofficial/videos/564960865713914

Comori oltenești. Dinescu: Inaugurarea minunilor românești

Similare

Roseti Roxana Redactor

Redactor șef Documentare externă Rompres – actuala Agerpres, editor al Edițiilor de Colecție – Jurnalul Naționa editor al Jurnalului de Duminică – supliment al Jurnalului Național jurnalist online și print la Evenimentul Zilei senior editor la Revista CARIERE contributor la Elita României ș.a.

See Full Bio