Donald Trump Jr. a sosit marţi la Nuuk, capitala Groenlandei, în cadrul unei vizite private. Tatăl său, preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a semnalat luna trecută că un control SUA asupra Groenlandei reprezintă o „necesitate absolută”.
Trump Jr. a aterizat cu un avion privat la ora 12:50 GMT, potrivit unei transmisiuni live de la aeroportul din Nuuk, pentru ceea ce el şi oficialii au descris ca fiind o vizită privată.
„Nu, nu cumpăr Groenlanda. Destul de amuzant, de fapt merg într-o excursie personală foarte lungă de o zi în Groenlanda”, a spus Trump Jr. în podcastul său de luni, adăugând că vizitează acest teritoriu în calitate de turist.
Vizita lui Donald Trump Jr. este una privată, a declarat pentru Reuters secretarul permanent al insulei pentru afaceri externe, Mininnguaq Kleist. Nu au fost programate întâlniri cu reprezentanţii guvernului groenlandez pentru vizita lui Donald Trump Jr., care este una privată, a insistat Kleist pentru Reuters. „Donald Trump Jr. sosește în Groenlanda cu un mesaj de la tatăl său: „O să vă tratăm bine”, titrează The Seattle Times.
Trump senior a spus că fiul său şi diverşi reprezentanţi au vizitat Groenlanda, un teritoriu autonom al Danemarcei, pentru a vedea „unele dintre cele mai magnifice zone şi obiective turistice”. „Groenlanda este un loc incredibil și oamenii vor beneficia enorm dacă și când va deveni parte a națiunii noastre… Să facem Groenlanda măreață din nou”, a scris președintele ales al SUA pe rețelele de socializare.
Groenlanda – importanța strategică
Cu baza sa aeriană Pituffik, Groenlanda este importantă din punct de vedere strategic pentru armata SUA şi pentru sistemul său de avertizare timpurie a rachetelor balistice, deoarece cea mai scurtă rută din Europa către America de Nord trece prin insulă.
Capitala Groenlandei, Nuuk, este mai aproape de New York decât de capitala daneză, Copenhaga. Groenlanda, care are o populaţie de doar 57.000 de locuitori, se mândreşte cu rezerve importante de minerale, petrol şi gaze naturale. Dar dezvoltarea a fost lentă, lăsând economia sa dependentă de pescuit şi de subvenţiile anuale din Danemarca.
Prim-ministrul regiunii, Mute Egede, a spus în repetate rânduri că vasta insulă nu este de vânzare. Dar săptămâna trecută, într-un discurs de Anul Nou, Egede a accelerat pledoaria pentru independenţa faţă de Danemarca, pentru a elibera insula de „cătuşele colonialismului” ca să-şi modeleze singură viitorul, deşi nu a menţionat Statele Unite.
„Groenlanda este deschisă şi cei care doresc să ne viziteze sunt bineveniţi”, a declarat Ministerul Afacerilor Externe al Groenlandei într-un comunicat dat publicităţii luni seara.
Ministrul apărării danez, Troels Lund Poulsen, a declarat marţi că împărtăşeşte opinia că Groenlanda nu este de vânzare. „Groenlanda şi Arctica vor fi pe agenda politică internaţională într-un mod complet diferit de cel cu care suntem obişnuiţi”, a spus el. „Aceasta este o consecinţă naturală a situaţiei de securitate din Arctica”, a adăugat ministrul danez.
Donald Trump și schimbarea stemei
Preşedintele ales Donald Trump, care îşi preia mandatul pe 20 ianuarie, a semnalat că va urmări o politică externă fără legătură cu subtilităţile diplomatice, spunând că va prelua controlul asupra Canalului Panama şi afirmând luna trecută că un control SUA asupra Groenlandei este o „necesitate absolută”.
Interesul reînnoit pentru insula arctică vine pe fondul tensiunilor sporite dintre Groenlanda şi fostul său stăpân colonial, Danemarca, determinate de dezvăluirile de comportament necorespunzător din partea acesteia din urmă şi de solicitările de independenţă faţă de Danemarca formulate de prim-ministrul Groenlandei.
Între timp, Regele Frederic al X-lea al Danemarcei a schimbat stema țării, făcând simbolurile Groenlandei și ale Insulelor Feroe – un urs polar și o oaie – mai vizibile pe ea, potrivit The Guardian.
Site-ul regal spune că modificările au fost făcute printr-un decret din 20 decembrie în legătură cu dorința regelui de a forma „o stemă modernă, care să reflecte atât Commonwealth-ul (Regatul Unit al Danemarcei), cât și să țină cont de istorie și tradițiile heraldice”. În versiunea anterioară, adoptată în 1972, simbolurile Groenlandei și Insulelor Feroe au fost plasate într-unul dintre cele patru câmpuri ale stemei. Acum sunt făcute mai mari și distanțate în câmpuri separate. Alte două sunt ocupate de stema Danemarcei și de stema regiunii sale Iutlanda de Sud (în ambele cazuri, lei albaștri).
De asemenea, au fost scoase din stema trei coroane, care se aflau în același câmp cu simbolurile Groenlandei și Insulelor Feroe și simbolizau Uniunea Kalmar a Danemarcei, Norvegiei și Suediei, care a fost încheiată între 1397 și 1523. Declarația regală a spus că acest element “nu mai este relevant”.
Citiți și: Trump își reafirmă ambițiile teritoriale: de la Groenlanda la Canalul Panama
