Discurs șocant la ONU zilele acestea. Oamenii, vinovaţi de încălzirea climei, reprezintă acelaşi „pericol” pentru planeta noastră ca „meteoritul care a exterminat dinozaurii”, a declarat secretarul general al ONU.
Antonio Guterres a criticat în special combustibilii fosili, cărora nu ar mai trebui să li se facă publicitate, potrivit AFP. La scara istoriei Pământului, omenirea reprezintă doar o „tresărire”, dar „la fel ca meteoritul care a exterminat dinozaurii, noi avem un impact uriaş”, a declarat Antonio Guterres într-un discurs rostit la Muzeul de Istorie Naturală din New York cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului.
„În cazul climei, noi nu suntem dinozaurii. Noi suntem meteoritul! Nu ne aflăm doar în pericol, noi suntem chiar pericolul în sine”, a adăugat el.
„Dar suntem şi soluţia”, a continuat Antonio Guterres, îndemnând încă o dată la consolidarea luptei climatice pentru a se încerca o limitare a încălzirii climei cu 1,5°C în raport cu era preindustrială, cel mai ambiţios obiectiv al Acordului de la Paris, „care atârnă acum doar de un fir de aţă”.
Discurs șocant: Cine sunt naşii haosului climatic
„Bătălia pentru +1,5°C va fi câştigată sau pierdută în anii 2020, sub privirile politicienilor de astăzi. Totul depinde de deciziile pe care aceşti politicieni le vor lua – sau pe care nu le vor lua -, în special în următoarele 18 luni”, a spus secretarul general al ONU. „Este un moment critic pentru climă”, a insistat el, îndemnând omenirea „să se îndrepte spre breteaua de ieşire de pe autostrada care duce spre iad”, în contextul în care ţările semnatare ale Acordului de la Paris trebuie să îşi fixeze până la începutul anului 2025 noi obiective privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Prima ţintă a criticilor sale, ca de obicei, a fost sectorul combustibililor fosili (cărbune, petrol, gaze), „naşii haosului climatic” care „obţin profituri record şi se îmbuibă cu miliarde de miliarde de subvenţii plătite din impozitele contribuabililor”.
El şi-a reiterat apelul pentru taxarea profiturilor din acest sector pentru a finanţa lupta împotriva încălzirii climei, evocând totodată, fără să îşi precizeze ideea, anumite „taxe de solidaritate” în sectoarele aviaţiei şi transportului maritim.
Discurs șocant: „Nu putem accepta un viitor în care cei bogaţi sunt protejaţi în bule cu aer condiţionat”
Guterres şi-a reiterat apelul ca ţările bogate să renunţe la cărbune până în 2030 şi să îşi reducă consumul de petrol şi gaze cu 60% până în 2035. Ţările bogate sunt, din punct de vedere istoric, mai vinovate pentru schimbările climatice şi, prin urmare, ar trebui să îşi sporească ajutorul pentru ţările cele mai sărace, a susţinut el. Ţările cele mai sărace trebuie să se pregătească pentru dezastre climatice din ce în ce mai intense şi mai frecvente, a adăugat secretarul general al ONU.
„Nu putem accepta un viitor în care cei bogaţi sunt protejaţi în bule cu aer condiţionat, în timp ce restul omenirii este lovit de vreme mortală în teritorii în care nu se mai poate trăi”, a adăugat el.
Un nou studiu a constatat că schimbările climatice ar putea costa economia globală 12% din PIB la o încălzire de 1°C. Acest lucru este semnificativ mai mare decât estimările anterioare, care se situau între 1% și 2%.
Studiul a fost realizat de Diego Känzig de la Universitatea Northwestern și Adrien Bilal de la Universitatea Harvard. Autorii studiului au folosit modificările trecute ale temperaturilor cauzate de erupțiile vulcanice și El Nino pentru a modela impactul unei planete mai calde. Ei au constatat că o încălzire suplimentară de 1°C ar duce la o scădere cu 12% a PIB-ului global.
Scenariu de schimbări climatice
Un scenariu de schimbări climatice cu o încălzire de peste 3°C ar fi, conform estimărilor lor, o lovitură echivalentă cu lupta unui război permanent. Costul social al carbonului este o măsură pe care factorii de decizie o folosesc pentru a evalua dacă investițiile pentru reducerea schimbărilor climatice merită. Metodologiile diferite produc răspunsuri extrem de diferite.
În 2022, Agenția pentru Protecția Mediului din America (EPA) a propus să-și revizuiască estimarea costului social al carbonului de la 51 USD la 190 USD. Acum, noile calcule arată cifre de peste cinci ori mai mari, la 1.056 USD pe tonă de echivalent dioxid de carbon, arată jurnaliștii The Economist. Studiul are o serie de limitări. De exemplu, se bazează pe date din întreaga lume, ceea ce înseamnă că nu poate lua în considerare impactul diferențiat al schimbărilor climatice asupra diferitelor regiuni. De asemenea, nu ia în considerare potențialul de adaptare la schimbările climatice.
Cu toate acestea, studiul oferă o estimare îngrijorătoare a costurilor economice ale schimbărilor climatice. Este un apel urgent la acțiune pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și a limita încălzirea globală.
Dezastrul din Brazilia
Schimbările climatice au dublat probabilitatea inundaţiilor recente care au devastat sudul Braziliei, a precizat luni o echipă de cercetători internaţionali, adăugând că ploile torenţiale au fost de asemenea intensificate de fenomenul natural El Nino, potrivit Reuters.
Peste 170 de persoane şi-au pierdut viaţa şi aproape 580.000 au fost strămutate după ce furtunile şi inundaţiile s-au abătut asupra celui mai sudic stat din Brazilia, Rio Grande do Sul, luna trecută. Autorităţile locale au catalogat dezastrul ca fiind cel mai grav din istoria regiunii.
Chiar şi în climatul curent, experţi din cadrul grupului World Weather Attribution au spus că ploile abundente care au inundat oraşe întregi şi au distrus infrastructuri esenţiale sunt un eveniment ”extrem de rar”, preconizat să se producă doar o dată la 100 până la 250 de ani. Un astfel de eveniment ar fi fost şi mai rar în lipsa efectelor arderii combustibililor fosili, a spus grupul.
Combinând observaţii meteorologice cu rezultate ale unor modele climatice, oameni de ştiinţă au estimat că schimbările climatice au crescut de două ori probabilitatea producerii acestui dezastru din sudul Braziliei şi i-au sporit cu 6% până la 9% intensitatea.
