Dezindustrializarea României este un proces care se poate vedea cu ușurință în statisticile oficiale, dacă este analizat consumul de energie realizat de sectorul industrial în ultimii ani, precum și ponderea acestuia în consumul total de energie pe economie. Începând cu 2022, procesul de dezindustrializare s-a accelerat rapid în țara noastră, în urma reformelor legate de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Dezindustrializarea României afectează puternic economia
Dezindustrializarea României nu este un proces care nu s-a limitat doar la anii 1990, când vinderea la fier vechi a fostei industrii grele din timpul regimului socialist se transformase într-un adevărat ”proiect de țară”.
Procesul de dezindustrializare este unul continuu, iar ultimii ani au adus realitatea că ponderea sectorului industrial a scăzut tot mai mult în totalul consumului de energie pe economie, pentru ca alte sectoare economice să câștige la acest capitol.
Iar faptul că populația din România consumă mai multă energie decât industria este o caracteristică specifică țărilor subdezvoltate, în ciuda numeroaselor voci care laudă ”creșterea economică spectaculoasă”.
În 2023, ultimul an pentru care există date statistice complete, există un decalaj uriaș între consumul de energie realizat de industrie și cel al populație: 21,26%, față de 32,46%!
Iar ponderea în total a consumului de energie realizat de populație este mai mare decât cea a industriei (plus construcțiile) și agriculturii luate împreună, semn al subdezvoltării economice și al gradului redus de tehnologizare și mecanizare din cele două sectoare economice.
Trebuie arătat că în lipsa unei industrii puternice, care să vină în întâmpinarea cererii populației pentru diverse produse de consum, pentru folosință de scurtă sau lungă durată, acest gol este umplut de importuri, ceea ce conduce la o balanță comercială foarte dezechilibrată, cu impact negativ asupra tuturor indicatorilor macroeconomici.
Dezindustrializarea României, accelerată de PNRR
Astfel, consumul de energie realizat de industrie (inclusiv construcțiile) în 2023 a fost la nivelul de 74,28%, în comparație cu anul 2019, altfel spus a scăzut cu 25,72%, mai mult de un sfert.
Dacă în 2019 sectorul industrie (inclusiv construcțiile) din România consuma energie egală cu 6.659 mii tone echivalent petrol (tep), în 2023 consumul s-a redus la doar 4.946 mii tep, potrivit datelor publicate de Institutul Român de Statistică.
Declinul puternic a început cu anul 2022. Dacă în anii anteriori – 2019, 2020 și 2021 consumul de energie realizat de sectorul industrie, în care sunt incluse și construcțiile, depășea șase mii tep (cel mai redus fiind în 2020 – 6.424 mii tep-, an atipic, în care activitatea economică a fost puternic influențată de pandemia de coronavirus), 2022 a venit cu o prăbușire a consumului la 5.735 mii tep, pentru ca apoi tendința de reducere puternică să continue și în 2023.
Ne este întâmplător că acest declin puternic al industriei a început în 2022, anul în care au început să intre efectiv în vigoare în România reformele impuse de Comisia Europeană prin Programul Național de Redresare și Reziliență – PNRR, vizând decarbonatarea economiei naționale.
În urma acestor reforme, sectorul industrie plus construcții a consumat în 2023 doar 21,26% din totalul energiei consumate în România, o scădere procentuală semnificativă, în comparație cu 2019, când nivelul era de 27,89%.
Consumul de energie în transporturi a crescut
Anul 2022 și reformele impuse începând cu acest an în economia națională marchează de altfel un punct de cotitură, vizibil cu ochiul liber în statisticile oficiale: ponderea industriei a scăzut puternic în consumul de energie la nivel național, în timp ce transporturile și alte sectoare (comerț, servicii) au devenit din ce în ce mai importante.
Relevantă este comparația cu sectorul transporturi: Dacă în 2019 industria plus construcțiile realizau 27,89% din totalul consumului de energie la nivel național, iar transporturile 28,12%, deci niveluri aproximativ egale, începând cu 2022 a început să apară un decalaj important în favoarea transporturilor, care s-a adâncit în 2023.
Transporturile reprezentau în 2022 un procent de 31,44% din consumul de energie la nivel național, în timp ce industria, cu tot cu sectorul construcțiilor, doar 23.87%. Decalajul s-a adâncit în 2023: 33,74% pondere pentru transporturi, în comparație cu doar 21,26% pondere pentru industrie.
De altfel, în timp ce consumul de energie în industrie a scăzut cu 25,72%, între 2019 și 2023, sectorul transporturilor a consumat cu 16,92% mai multă energie în aceeași perioadă, de la 6.713 mii tep în anul premergător pandemiei la 7.849 mii tep anul trecut.
Exporturile de energie au crescut cu peste 20%
În mod similar s-au petrecut lucrurile și în alte ramuri ale economiei (comerț, servicii), unde consumul de energie a crescut cu 8,53% în aceeași perioadă, de la 2.191 mii tep la 2.378 mii tep, prin urmare ponderea în total consum a crescut de la 9,18% în 2019 la 10,22% în 2023.
În ceea ce privește agricultura, o altă ramură economică ce ar trebui să aibă o importanță fundamentală pentru economie, ponderea consumul de energie s-a menținut relativ constantă în intervalul de timp amintit: 2,33% în 2019, în comparație cu 2,32% în 2023, consumul reducându-se cu aproape trei procente, de la 557 mii tep la 540 mii tep.
O evoluție asemănătoare a avut și consumul de energie al populației, care a scăzut cu 2,6%, de la 7.755 mii tep în 2019 la 7.553 mii tep în 2023, ponderea în total consum rămânând relativ constantă: 32,48% la începutul intervalului de timp analizat și 32,46% anul trecut.
Mai trebuie precizat că, potrivit INS, consumul final energetic a scăzut în România cu 2,55% în intervalul de timp 2019 – 2023, de la 23.875 mii tep la 23.266 mii tep.
În același timp, exporturile de energie realizate de România au crescut 20,38%, de la 5.971 mii tep în 2019 la 7.188 mii tep în 2023. Prin urmare, ponderea lor în total energie utilizată în țara noastră (consum final energetic plus pierderile) a crescut de la 15,32% în 2019 la 19,15% în 2023, în timp ce ne confruntăm cu dezindustrializarea României.
