În urmă cu puțin timp s-a terminat ședința de guvern, unde premierul Ilie Bolojan a adresat problema măsurilor de austeritate. Un pachet complex de măsuri ce se pare că ar fi fost gândit pentru redresarea bugetului și reducerea deficitului public, potrivit surselor noastre. Odată aprobat, acesta va fi implementat pentru prima dată din 2020 simultan pe mai multe paliere fiscale, cum ar fi educație, transport, fiscalitate și administrație publică.
Democrație predată de prea mulți cu de toate: case, apartamente, terenuri, acțiuni, zeci și sute de mii de euro în conturi
Noul executiv întrunește profiluri financiare destul de diferite. Declarațiile de avere ale noului Guvern arată profiluri financiare foarte diferite. Unii vicepremieri ajung la averi de milioane (deși în parte “ascunse” în firme private), în timp ce alții au doar economii modeste. Inclusiv Ilie Bolojan se pare că nu ar simți prea tare măsurile pe care le-a adoptat propriul executiv. Nu. Ele vor fi resimțite, chiar înzecit, în societatea civilă. Grevele deja au început încă de la primele ore ale dimineții, cu proteste din partea studenților și elevilor în fața Ministerului Educației, iar chiar și la Palatul Victoria, la orele prânzului, a avut loc o manifestație spontană a angajaților guvernului.
Instituția condusă de Daniel David s-a confruntat dimineața cu reacția studenților și elevilor de toate vârstele cu privire la decizia de a diminua fondul de burse pentru aceștia. Ministrul Educației spune că, deși per total fondul este mai mare cu 10% decât în 2023, reacția celor veniți în fața ministerului este una justificată. Asta în timp ce rectorul universitar, conform declarației de avere, deține un portofoliu variat de bunuri și venituri.
Averile noului executiv
La capitolul bunuri imobile, acesta are în proprietate un teren de 839 m² în Someșul Rece (Cluj), achiziționat în 2008, precum și trei terenuri intravilane în Cluj-Napoca (de 400, 747 și 300 m²), cumpărate între 2012 și 2013, în coproprietate 50% cu soția. De asemenea, deține trei terenuri agricole în județul Satu Mare (cu suprafețe de 11.125, 3.400 și 3.100 m²), moștenite în 2018, și două case de vacanță în Cluj-Napoca (de 153,2 m² și 176,5 m²), achiziționate în aceeași perioadă, tot în coproprietate cu soția. La categoria bunuri mobile, figurează două autoturisme: un Volkswagen Tiguan din 2015 și un Audi Q5 din 2018. Din punct de vedere financiar, Daniel David are mai multe conturi curente și depozite la BRD (RON 9.830; EUR 7.445; USD 7.657), Banca Transilvania (RON 132.559; EUR 2.646) și Intesa (RON 1.689; USD 416), precum și depozite mai consistente la BRD (RON 250.000; USD 10.000; EUR 30.000) și Banca Transilvania (EUR 35.000; RON 14.888). Nu sunt menționate datorii sau credite importante. La capitolul venituri, acesta declară un salariu anual de 261.558 RON ca rector al Universității Babeș-Bolyai, iar soția sa obține un venit anual de 332.072 RON. În plus, se adaugă venituri independente din activități de consultanță și știință, în valoare de câteva zeci de mii de lei pe an.
Masura care va avea efect de boomerang
O altă măsură care se regăsește în pachetul de măsuri fiscale este legată de impozite mai mari pentru locuințe și TVA în imobiliare. Aceasta ar fi una dintre puținele măsuri care vor afecta în mod direct și noii miniștri care au fost de acord cu măsura. Spre exemplu, Premierul Ilie Bolojan deține două terenuri, un apartament în Oradea și o casă în județul Bihor. Vicepremierul Marian Neacșu (PSD) are un apartament în Ialomița, precum și un teren și o casă de vacanță în Delta Dunării. Vicepremierul și ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu (USR), are în proprietate patru apartamente, două în București și două în Pitești. La rândul său, Tánczos Barna (UDMR), vicepremier fără portofoliu, dispune de o vilă și șase terenuri în județul Harghita.
Conform proiectului discutat în ședințele de Guvern, dacă în prezent impozitul pentru un apartament de 3 camere era de 50–60 de euro anual, din 2025 suma ar putea crește de două până la trei ori. În plus, va fi majorat și TVA-ul pentru achiziția de locuințe noi, o măsură ce lovește direct în sectorul construcțiilor, unde dezvoltatorii resimt deja scăderi în vânzări.
Mobilitatea, între nevoie și lux
În același pachet fiscal este prezentă și creșterea accizelor la carburanți cu 10%. Astfel, prețurile nu doar că vor crește, dar cel mai tare vor fi afectați transportatorii, care deja au transformat într-un lux mersul la benzinărie. Nu e însă cazul celor aflați la putere. Dragoș Anastasiu, spre exemplu, vicepremier independent, este considerat cel mai prosper membru al actualului guvern, cu o avere estimată la zeci de milioane de lei. Deține participații în aproximativ 20 de companii, care însumează o cifră de afaceri de circa 84 milioane de lei și generează un profit net de aproximativ 10 milioane de lei. Cu toate acestea, activele sale nu sunt complet vizibile în declarațiile publice, ceea ce ridică semne de întrebare privind transparența. Anastasiu își obține veniturile din domenii precum turismul, consultanța și transportul, iar dimensiunea afacerilor sale îl plasează într-o poziție financiară semnificativ superioară colegilor săi din guvern. Totuși, există îngrijorări privind posibile conflicte de interese, din cauza suprapunerii dintre poziția sa publică și activitatea sa de afaceri, care nu ar fi fost integral declarată.
Cine ne conduce ?
Să mai facem, pe final, și un TOP 5 al celor mai bogați miniștri care decid asupra bunăstării noastre:
Dragoș Anastasiu – acționar în companii cu un profit net de 10 milioane de lei și o cifră de afaceri de 84 de milioane de lei
Tánczos Barna – avere estimată la aproximativ 2 milioane de lei
Marian Neacșu – aproximativ 1,5 milioane de lei
Radu Miruță – între 1,3 și 1,5 milioane de lei
Daniel David – aproximativ 1,2 milioane de lei
Cert este că Guvernul a decis să amâne adoptarea ordonanței de urgență care prevedea limitarea sporului acordat pentru condiții de muncă vătămătoare sau periculoase la suma de 300 de lei.
Pe lângă aspectele menționate, se pare că Ilie Bolojan încă rămâne ferm pe poziții și dorește reducerea instituțiilor tip „sinecuri”. Premierul a anunțat că ar fi transformat deja un comitet aflat în subordinea guvernului, cu 17 angajați, care se întâlnea de câteva ori, într-unul redus la doar 5 membri.
Tensiunile sociale cresc de la o zi la alta, grevele au început încă de dinainte de prima ședință de guvern. Întrebarea care se pune acum este dacă va rezista sau nu acest guvern, nu până în 2027 la rocadă cu PSD, ci dacă va putea trece de această vară fierbinte, nu doar în termometre, ci și în portofele. Rămâne de văzut dacă oamenii cu averi greu de conceput pentru omul de rând vor putea să înțeleagă gravitatea și impactul pe care îl vor avea măsurile luate pentru românul de rând.
