În primele două luni din 2025, România a înregistrat o creștere semnificativă în deficitul de cont curent, care a atins valoarea de 4,8 miliarde de euro, în creștere cu aproape 85% comparativ cu perioada similară a anului 2024, când deficitul era de 2,6 miliarde de euro. Acest deficit a fost influențat de evoluțiile din mai multe componente ale balanței de plăți, inclusiv de un deficit semnificativ în sectorul bunurilor, dar și de scăderi ale excedentului în sectoare cheie, cum ar fi balanța serviciilor și veniturile secundare. Datele furnizate de Banca Națională a României (BNR) subliniază faptul că această creștere abruptă a deficitului vine într-un context economic global și intern complex.
Deficitul de cont curent. Creșterea și impactul asupra economiei României
În ciuda progreselor economice ale României în ultimele luni, deficitul de cont curent a continuat să crească, fiind un semnal al tensiunilor din economiile naționale interdependente.
Balanța bunurilor a fost factorul principal care a determinat această creștere, înregistrând un deficit mai mare cu 1,5 miliarde de euro comparativ cu primele două luni din 2024. Aceasta sugerează o continuare a dependenței economiei românești de importuri, în special în sectoare cheie precum energia, tehnologia și bunurile de consum.
De asemenea, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 187 milioane de euro, iar balanța veniturilor primare a avut o creștere a deficitului cu 93 milioane de euro. Acest fenomen subliniază o presiune suplimentară pe resursele interne, precum și o dependență crescută de veniturile externe, potrivit comunicatului BNR.
Balanța veniturilor secundare, care include transferurile financiare internaționale, a fost și ea afectată, înregistrând un excedent mai mic cu 427 milioane de euro, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Acest lucru ar putea indica o scădere a fluxurilor financiare externe, inclusiv remitențele, care sunt o sursă importantă de venituri pentru gospodăriile din România.
Datoria externă a României crește semnificativ
Pe lângă creșterea deficitului de cont curent, România a înregistrat și o creștere semnificativă a datoriei externe, care a ajuns la 208,28 miliarde de euro, în creștere cu 3,39 miliarde de euro față de sfârșitul anului 2024. Datoria externă pe termen lung a constituit majoritatea datoriei totale, însumând 158,5 miliarde de euro, adică 76,1% din totalul datoriei externe.
Aceasta a înregistrat o creștere de 2,3% față de sfârșitul anului 2024, ceea ce sugerează o creștere a finanțării externe pe termen lung, dar și o posibilă presiune asupra economiei naționale în ceea ce privește rambursările și gestionarea datoriilor. În schimb, datoria externă pe termen scurt a înregistrat o scădere ușoară, ajungând la 49,78 miliarde de euro, reprezentând 23,9% din totalul datoriei externe, în scădere cu 0,2% față de decembrie 2024.
Aceste date subliniază o continuare a dependenței României de finanțările externe, ceea ce poate amplifica vulnerabilitățile economice, mai ales în condițiile unui mediu economic global instabil. De asemenea, creșterea datoriei externe pe termen lung sugerează o concentrare a riscurilor, care ar putea afecta în viitor sustenabilitatea fiscală a țării.
Deficitul de cont curent. Rata serviciului datoriei externe în scădere
Un indicator important în analiza sustenabilității economice este rata serviciului datoriei externe. În perioada ianuarie – februarie 2025, aceasta a scăzut semnificativ la 10,6%, comparativ cu 19,6% în aceeași perioadă a anului 2024.
Această scădere semnificativă sugerează o gestionare mai eficientă a plăților externe pe termen lung, ceea ce ar putea reduce presiunile asupra economiei interne și ar putea îmbunătăți perspectiva fiscală pe termen mediu și lung.
Totuși, este important ca această scădere să nu fie temporară și să reflecte o politică economică sustenabilă, care să ajute România să facă față provocărilor economice externe și interne.
Acoperirea importurilor și a datoriei externe
La sfârșitul lunii februarie 2025, gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii cu rezervele valutare ale BNR a fost de 5,9 luni, comparativ cu 5,7 luni la finalul anului 2024. Acest indicator sugerează o capacitate relativ bună de a acoperi importurile cu resurse externe, ceea ce poate contribui la stabilitatea economică a României în fața unor posibile crize externe.
În ceea ce privește datoria externă pe termen scurt, aceasta a fost acoperită în proporție de 99,5% de către rezervele valutare ale BNR la sfârșitul lunii februarie 2025, în creștere față de 99,1% la sfârșitul anului 2024. Această creștere este un semnal pozitiv, indicând o mai bună protecție împotriva riscurilor externe, dar și o gestionare prudentă a rezervelor valutare.
Provocările economice ale României și perspectivele pe termen lung
Creșterea deficitului de cont curent și a datoriei externe sunt semne că România se confruntă cu provocări economice majore pe termen mediu. Aceste evoluții pot afecta stabilitatea financiară a țării și pot pune presiune pe cursul de schimb al leului și pe costurile de împrumut externe.
De asemenea, dependența de importuri și de finanțările externe continuă să reprezinte vulnerabilități majore, iar strategii pentru stimularea exporturilor și reducerea dezechilibrelor externe vor fi esențiale.
