Deficitul comercial al României, adică dezechilibrul dintre exporturi și importuri, în favoarea celor din urmă, se constituie în una din cele mai mari vulnerabilități ale economiei autohtone. În condițiile în care consumul intern nu poate fi acoperit de producția autohtonă, importurile umplu diferența, făcând din deficitul comercial o vulnerabilitate structurală, ce constituie principala componentă a deficitului de cont curent (dezechilibrul balanței externe).
Deficitul comercial pune România într-o companie selectă
Deficitul comercial al României a fost al 10-lea cel mai mare din lume în valori absolute în 2023, potrivit unei analize realizate de site-ul specializat în statistici economice Visual Capitalist.
Datele pentru 2023 sunt ultimele disponibile la nivel global, la nivelul lunii martie 2025, precizează autorii statisticii.
Cel mai mare deficit comercial în date absolute a aparținut în 2023 Statelor Unite: 1.100 de miliarde dolari (1,1 trilioane), pe locurile doi și trei aflându-se India, cu 245,50 miliarde dolari și Marea Britanie, cu 233,10 miliarde dolari.
Urmează Turcia și Franța, cu dezechilibre de 86,30 și 82,30 miliarde dolari, Filipine și Japonia, cu 65,90 și 47,90 miliarde dolari.
Pe ultimele trei locuri din clasamentul primelor 10 se află trei țări europene, Spania, Grecia și România, cu deficite comerciale de 37,50, 35,70 și 31,30 miliarde dolari.
Deficitul comercial raportat la dimensiunea economiilor
Doar că, dacă se ia în considerarea și dimensiunea economiilor care au produs aceste deficite, adică se raportează deficitul comercial la produsul intern brut, România a avut în 2023 al treilea cel mai mare dezechilibru la nivel mondial!
Oficiul de Știri a folosit datele Băncii Mondiale cu privire la PIB-ul obținut de țările cu cele mai mari deficite comerciale din lume și a rezultat următorul clasament al discrepanței dintre importuri și exporturi, ca pondere în PIB, în 2023:
Pe primul loc, Filipine, cu un PIB de 437,15 miliarde dolari și un deficit comercial de 65,90 miliarde dolari, de unde reiese o pondere de 15,08%.
Pe locul doi, Grecia, cu un PIB de 243,50 miliarde dolari și un deficit comercial de 37,50 miliarde dolari, pondere 14,66%.
România ocupă ultima poziție a podiumului, cu o pondere de 8,92%, rezultată dintr-un PIB de 350,78 miliarde dolari și un deficit comercial de 31,30 miliarde dolari.
Țările aflate pe primele locuri ale clasamentului în ceea ce privește dimensiunea în valori absolute a deficitului bugetar au ponderi inferioare României, dată fiind dimensiunea mult mai mare a economiilor lor.
Astfel, Turcia, Marea Britanie și India se află pe locurile 4,5 și 6 cu ponderi de 7,72%, 6,89%, respectiv 6,88%.
Statele Unite, cu cel mai mare deficit în valori absolute, au înregistrat o pondere a dezechilibrului în PIB de 3,97%.
Iar Franța, Spania și Japonia au avut ponderi de 2,70%, 2,31% și 1,14%.
Perspective sumbre

Trebuie precizat că 2023 a fost primul an care a întrerupt o lungă tendință de adâncire a deficitului comercial în România. Altfel spus, dezechilibrul dintre exporturi și importuri a scăzut în 2023 față de 2022, după ce în perioada 2015 – 2022 deficitul comercial a înregistrat creșteri anuale semnificative.
Adâncirea constantă a dezechilibrului dintre exporturi și importuri a dus la situația ca România să înregistreze în 2022 un deficit comercial uriaș de 34,10 miliarde euro, reprezentând peste 12% din PIB, nivel extrem de ridicat, așa cum a arătat Oficiul de Știri.
Tendința crescătoare a fost întreruptă în 2023, când deficitul comercial a fost de 28,95 miliarde euro, mai mic cu 15% decât în 2022 și reprezentând 9% din PIB.
Ușoara ameliorare a dezechilibrului nu a venit însă pe fondul creșterii exporturilor, ci al diminuării importurilor, în condițiile în care consumul gospodăriilor a scăzut, fiind afectat de reducerea nivelului de trai adusă de inflația foarte mare.
Tendința de creștere a fost reluată în 2024, în condițiile în care deficitul comercial s-a majorat cu 15,3% față de 2023, ajungând la 33,39 miliarde euro, ceea ce reprezintă 9,5% din PIB-ul României estimat INS pentru 2024 la 353,2 miliarde euro.
Mai mult decât atât, intrarea României în Schengen a adus o explozie a importurilor în prima lună a lui 2025, care au crescut cu 10,3% față de ianuarie 2024, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, în timp ce exporturile au crescut doar cu 2,4%.
Prin urmare, deficitul balanței comerciale a crescut cu 38,5% în ianuarie 2025, în comparație cu aceeași lună a anului trecut, evoluție care, dacă se va păstra pe tot parcursul anului, ar putea aduce România chiar pe o poziție mai înaltă decât locul 3 în lume în ceea ce privește ponderea în economie pe care o are deficitul comercial.
Citește și: România, țară de consum! Deficitul comercial total cu Uniunea Europeană depășește 184 de miliarde de euro