Deficitul bugetar a atins 8,65% din PIB în 2024 în România, cel mai ridicat nivel din ultimii ani, depășit doar de criza financiară din 2009 și pandemia din 2020. În ciuda unei creșteri de 10,4% a veniturilor totale, ritmul de creștere al cheltuielilor publice a fost dublu, ceea ce a dus la o gaură bugetară de peste 152,7 miliarde de lei.
Venituri în creștere, dar insuficiente pentru a acoperi cheltuielile
Încasările la buget au fost impulsionate de eliminarea unor facilități fiscale și de introducerea unor taxe noi. Veniturile din TVA au crescut cu 15,9%, susținute de majorarea cotei pentru anumite produse, iar încasările din impozitul pe profit au crescut cu 23,5%, datorită aplicării impozitului minim pe cifra de afaceri. Totuși, deși statul a colectat mai mult din contribuțiile de asigurări (+19,4%) și din impozitul pe venit (+21,4%), cheltuielile publice au crescut într-un ritm și mai accelerat.
Cheltuielile au explodat: salarii, pensii și dobânzi mai mari
Potrivit datelor publicate de Ministerul Finantelor, Guvernul a cheltuit 727,32 miliarde de lei, în creștere cu 19,1% față de anul precedent. Cele mai mari creșteri s-au înregistrat la:
- Salarii în sectorul public – 164,6 miliarde lei, +24%
- Asistență socială (inclusiv pensii) – 223,93 miliarde lei, +17,2%
- Plata dobânzilor la datorie – 36,28 miliarde lei, +6,37 miliarde lei față de 2023
De asemenea, cheltuielile cu subvențiile au ajuns la 17,1 miliarde lei, incluzând sprijin pentru agricultură, transport public și compensarea facturilor la energie.

Problema fondurilor europene: investiții din bani proprii
În loc să acceseze mai multe fonduri europene, statul român a preferat să susțină investițiile din resurse proprii, ceea ce a accentuat dezechilibrul bugetar. Sumele rambursate de UE au scăzut cu 37%, în timp ce cheltuielile de investiții au crescut cu 19,4%, ajungând la 120,21 miliarde lei.
Deficitul de 8,65% pune presiune pe economie și crește riscul unor măsuri dure de austeritate. Guvernul trebuie să echilibreze bugetul prin creșterea colectării și reducerea cheltuielilor nesustenabile, altfel România riscă sancțiuni europene și probleme majore în atragerea investițiilor externe.