Unul dintre proiectele de suflet ale deputatului Claudiu Năsui de la USR a primit un raport de respingere din partea membrilor Comisiei juridice a Camerei Deputaților. Este vorba despre propunerea legislativă ce prevede deconspirarea securiștilor și a rudelor lor, depus pentru a cincea oară în circuitul legislativ.
Comisia juridică a respins propunerea
În şedinţa din 16 septembrie 2025, membrii Comisiei juridice a Camerei Deputaților au analizat propunerea legislativă a deputatului Claudiu Năsui în ansamblul ei și au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere.
Reamintim că demersul legislativ vizează instituirea posibilităţii solicitării de informaţii privitoare la calitatea de lucrător al Securităţii a rudelor de până la gradul al III-lea ale persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică. Totodată, se propune publicarea pe pagina proprie de internet a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a unui registru public al tuturor lucrătorilor Securităţii, care să permită interogarea după nume, funcţia sau demnitatea publică ocupată, după legătura de rudenie de până la gradul al III-lea cu o persoană care ocupă anumite funcţii de demnitate publică.
CNSAS nu susține inițiativa lui Năsui
Până să fie supusă dezbaterii comisiei sesizate în fond, propunerea legislativă a lui Claudiu Năsui a primit avize negative din partea Consiliului Legislativ și a Consiliului Economic și Social, dar și din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și a Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.
În motivarea deciziei, Consiliul Economic și Social consideră că propunerea legislativă este ”excesivă în raportul cu scopul urmărit, riscă să afecteze drepturi consituționale fundamentale, instituie o formă de stigmatizare prin asociere de rudenie și creează discriminări care nu pot fi acceptate într-un stat de drept democratic”. Ideea este împărtășită și de Consiliul Legislativ care mai menționează că ”legislația actuală reglementează deja accesul la informațiile privind calitatea de lucrător sau colaborator al fostei Securități.”
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) nu susține inițiativa deputatului Claudiu Năsui, invocând ideea greșită de a extinde vinovăția la rude și obligația de a nu face publice datele rudelor.
Doar nouă parlamentari USR susțin forma actuală a legii
Deși a fost catalogat inutil de cercetători și jurnaliști, demersul s-a bucurat de o largă susținere din partea colegilor din USR. În 2022, actul normativ a fost depus de două ori (PLx nr. 153 / 2022, PLx nr. 680 / 2022) și a fost susținut, în total, de 36 de parlamentari de la USR.
Varianta din 2024 a legii lui Năsui a fost susținută, cu semnătură, de 29 de senatori și deputați de la USR. Forma retrimisă în Parlament în 2025 este susținută cu semnătură doar de către nouă senatori și deputați de la USR.
Marius Oprea: O lovitură politică inteligentă
În 2021, într-un editorial publicat în Mediafax, istoricul și cercetătorul Marius Oprea preciza că, prin proiectul pe care l-a promovat, Cladiu Năsui ”a lovit trei ţinte: şi-a reparat greşeala prin declaraţia făcută în legătură cu subalterna sa, colaboratoare a Securităţii, şi-a apărat tatăl şi, mai ales, a ”luat faţa” PSD-ului, cu tot cu moţiunea lor şi mesajul politic pe care au încercat să-l trasmită, după ce vreme de decenii ei au fost ”braţul de acoperire” politică al fostei Securităţi.” De asemenea, demersul a fost catalogat de istoric drept ”o lovitură dată lui Dacian Cioloş, preşedintele PLUS, care a fost ”terist” la Securitate, a lucrat la ”filajul” dizidentei Doinei Cornea şi a terminat neîndoielnic armata cu gradul de subofiţer al Securităţii.”
Având în vedere raportul comisiei sesizate în fond, legea va pica la votul din Camera Deputaților, prima Cameră sesizată. E de așteptat ca Senatul, Cameră decizională, să respingă definitiv actul normativ.
PRECIZĂRI: Legea nr. 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
