Salutat de unii drept o victorie împotriva lui Putin, declinul rublei are un impact minim în soarta conflictului din Ucraina. Criza valutară a Rusiei s-ar putea să nu urmeze șablonul clasic al piețelor emergente. Mai exact, probabil că nu va exista o depreciere bruscă determinată de creșteri dureroase ale ratei dobânzii, ci este mai probabil să vedem o scădere lentă, fără efect major pe front.
La începutul săptămânii s-a consemnat depășirea pragului psihologic de 100 de ruble pentru un dolar. Kremlinul a reacționat imediat și a lansat critici dure la adresa Băncii Centrale a Rusiei, condusă de Elvira Nabiulina. A urmat o întâlnire de urgență și o măsură care mai fusese luată la finalul lui februarie 2022, după ce Rusia a invadat Ucraina. Mai exact, a fost majorată rata dobânzii cheie. De această data, cu 350 de puncte de bază, până la 12 procente.
După această măsură, rubla şi-a redus din declin, fiind în creştere cu 0,9%. La ora locală 10:48, un dolar se schimba pentru 96,79 ruble. Numai că redresarea a fost temporară. Iar situația nu se poate rezolva nici pe departe doar prin intervenția Băncii Centrale. Este o chestiune care ține de o mulțime de factori, astfel că modul în care lucrurile vor evolua este greu de previzionat. Și am să dezvolt subiectul.
Deprecierea rublei este un semn că funcționează sancțiunile? Răspunsul corect: parțial
Luni, imediat după ce pragul psihologic fusese depășit, au fost voci care au adus în discuție sancțiunile. Separarea Rusiei de sistemul monetar internațional și embargoul asupra rezervelor băncii sale centrale s-au dorit mișcări menite să perturbe funcționarea băncilor și să provoace colapsul economic. De altfel, la câteva săptămâni după ce Rusia a invadat Ucraina anul trecut, un oficial de la Casa Albă avertiza Moscova că măsurile coordonate de SUA ar putea reduce economia Rusiei la jumătate. Evident, scopul era de a sprijini Ucraina pentru a pune capăt rapid războiului.
Realitatea spune însă că acest lucru nu a fost realizat. Iar dacă sancțiunile își vor produce cu adevărat efectul, o să fie vorba doar despre o stagnare a economiei în anii următori. Cum așa? Extrem de simplu. Dependența țărilor occidentale de gazul rusesc le-a împiedicat pe acestea să pună în aplicare o interdicție totală a exporturilor, permițând Moscovei să continue să colecteze venituri și să sporească cheltuielile militare. În plus, Moscova s-a reorientat, comercial, în Asia, plafoanele prețului petrolului au fost în mare măsură eludate, iar băncile rusești au acumulat încă rezerve valutare. Iar pentru bunurile occidentale la care nu mai avea acces a găsit o alternativă. Fostele republici. În total, exporturile de mărfuri din SUA și UE către Armenia, Georgia, Kârgâzstan, Uzbekistan și Kazahstan au crescut la 24,3 miliarde de dolari anul trecut, de la 14,6 miliarde de dolari în 2021. Aceste țări și-au majorat colectiv exporturile către Rusia cu aproape 50% anul trecut, până la aproximativ 15 miliarde de dolari.
Rezultatul a fost că rubla a pierdut accesul la majoritatea fluxurilor financiare străine, dar nu și la fluxurile comerciale care i-au fost întotdeauna suportul principal. Controalele de capital au ajutat, de asemenea, moneda, împiedicând oamenii să-și retragă economiile de la băncile rusești. Mai mult, săptămâna trecută, Fondul Monetar Internațional a dat câteva știri optimiste pentru Kremlin, spunând că acum se așteaptă ca economia Rusiei să crească cu 1,5% în acest an, susținută de cheltuielile extinse ale statului. Aceasta după ce, anul trecut, în pofida sancțiunilor și războiului, scăderea a fost de numai 2,1%.
Care este viitorul?
Dacă privim în perspectivă, rubla va reflecta probabil deteriorarea progresivă a potențialului productiv al Rusiei. Iar aici, desigur, deciziile multor firme occidentale de a părăsi acest spațiu, contează. La fel ca și restricțiile legate de tehnologia din Uniunea Europeană. Care au afectat multe industrii, precum cele farmaceutice, construcția de mașini (inclusiv camioane) sau tehnologia informației. Spre exemplu, pe piața auto, în condițiile în care alternativa internă, Lada, era dependentă de componentele externe, producția a scăzut, iar prețurile la mașinile second-hand au explodat. Iar în transporturi, companiile aeriene au fost obligate să se bată pe flotele existente de Boeing și Airbus. Și lucrurile se pot extinde și în alte domenii. După cum, este de așteptat ca situația să se înrăutățească pe măsură ce produsele second-hand vor ”îmbătrâni”. Lucru care a fost deja vizibil în cazul țintei anterioare a sancțiunilor, Iranul.
Pe de altă parte însă, aceste restricții tehnologice se pot compensa. Și nu doar prin contabandă. Ci, așa cum spuneam că s-a întâmplat deja, prin folosirea țărilor terțe. Fără să mai vorbim despre alternativele venite din China. În plus, rubla s-ar putea recupera dacă prețurile petrolului continuă să crească sau dacă politica monetară și fiscală devin suficient de stricte pentru a reduce semnificativ importurile.
Doar că va apărea și efectul. Mai exact, Rusia va ajunge iar în situația care afectează economiile în curs de dezvoltare. Ori de câte ori creșterea economică se redresează, importurile cresc mai mult decât exporturile, iar moneda are de suferit. Ceea ce înseamnă că, economic vorbim, pe termen mediu, avem de-a face cu un șah etern. Iar soarta războiului din Ucraina se poate decide doar pe front sau în cancelariile opozanților.
