O decizie la Înalta Curte de Casație și Justiție aduce schimbări majore în plafonarea salariilor în administrația publică. Primarii și alți șefi de instituții publice vor fi nevoiți să facă concedieri și reduceri de salarii . Amănunte în exclusivitate pentru Oficiul de stiri.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a luat o decizie referitoare la categoriile de bugetari la care se pot aplica reglementările privind plafonarea salariilor şi indemnizațiilor.
Primarii și alți șefi de instituții publice, precum prefecturi sau consilii județene, vor fi nevoiți să facă concedieri și reduceri de salarii.
În exclusivitate pentru Oficiul de stiri, un primar celebru ne-a explicat ce impact va avea decizia de la Înalta Curte.
Decizie la Înalta Curte
Această decizie de la Înalta Curte vine în urma unui recurs formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Cluj și clarifică aplicabilitatea unor dispoziții din mai multe ordonanțe de urgență privind măsurile fiscal-bugetare.
Sunt ordonanțe numite „trenulețul”, adică una după alta, a explicat, pentru Oficiul de stiri un primar celebru.
Aceste ordonanțe prevăd reducerea cu 10 la sută a personalului din administrație, fie că este vorba de primării, prefecturi, consilii județene, ministere sau orice instituție subordonată.
Totodată, salariile se vor plafona la nivelul anului 2019.
Concedieri și reduceri de salarii
În consecință, reglementările decise la Înalta Curte privind plafonarea salariilor şi indemnizaţiilor sunt aplicabile şi funcţionarilor publici şi personalului contractual din aparatul propriu al consiliilor judeţene, primării şi consilii locale.
Concret, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis, luni, 17 iunie 2024, că reglementările privind plafonarea salariilor şi indemnizaţiilor sunt aplicabile şi funcţionarilor publici şi personalului contractual din aparatul propriu al consiliilor judeţene, primării şi consilii locale, din instituţiile şi serviciile publice de interes local şi judeţean din subordinea acestora.
Decizie la Înalta Curte
Efectele acestei decizie de la Înalta Curte se pot observa în minuta transmisă, oficial de magistrați:
„Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Cluj. În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. I alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare, art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare şi art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, care au ca efect plafonarea salariilor şi indemnizaţiilor prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că: Aceste reglementări legale sunt aplicabile şi funcţionarilor publici şi personalului contractual din aparatul propriu al consiliilor judeţene, primării şi consilii locale, din instituţiile şi serviciile publice de interes local şi judeţean din subordinea acestora, chiar dacă prevederile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 nu modifică sistemul de stabilire a salariilor de bază din familia ocupaţională „Administraţie” cuprins în art. 11 din aceeaşi lege-cadru. Obligatorie, conform art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 iunie 2024”.
(https://www.iccj.ro/wp-content/uploads/2024/04/sesizare-RIL-970-1-2024.pdf).
Unele complete de judecată au considerat că prevederile actelor normative derogă parţial de la mecanismul de aplicare tranzitorie a Legii 153/2017 privind salarizarea din fonduri publice.
Legea reglementată de art. 38, în sensul că acestea nu modifică sistemul de determinare a salariilor de bază din familia ocupaţională „Administraţie”, cuprins în art. 11, însă altele au apreciat contrariul, respectiv că şi pentru determinarea salariilor de bază pentru funcţionarii din familia ocupaţională „Administraţie” sunt aplicabile dispoziţiile din OUG prin care s-au plafonat salariile.
(https://www.iccj.ro/wp-content/uploads/2024/04/sesizare-RIL-970-1-2024.pdf)
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis, luni, categoriile de bugetari la care se pot aplica reglementările privind plafonarea salariilor şi indemnizațiilor
Decizia survine în urma unui recurs formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Cluj și clarifică aplicabilitatea unor dispoziții din mai multe ordonanțe de urgență privind măsurile fiscal-bugetare.
Mai exact, este vorba despre Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022, ordonanţe care au introdus măsuri de plafonare a salariilor și indemnizațiilor pentru personalul plătit din fonduri publice, reglementate prin Legea-cadru nr. 153/2017.
În acest context, decizia ÎCCJ stabilește că aceste reglementări sunt aplicabile şi funcţionarilor publici şi personalului contractual din aparatul propriu al consiliilor judeţene, primării şi consilii locale, din instituţiile şi serviciile publice de interes local şi judeţean din subordinea acestora.
Unii bugetari câștigă mai mult decât președintele SUA
În expunerea de motive a „Proiectului de lege privind plafonarea veniturilor din sectorul public la nivelul salariului președintelui României”, unii bugetari încasează mai mulți bani decât șeful statului, și îl depășesc la salariu chiar și pe președintele SUA.
Spre exemplu, președintele Klaus Iohannis a trecut în declarația de avere un venit anual de 181.944 de lei (anual) din salariu, ceea ce înseamnă 15.162 de lei pe lună. Inițiatorii atrag atenția că în prezent numeroase instituții ale statului profită de diverse portițe sau ambiguități din lege pentru a-și creste nejustificat salariile, situație care dateaza de ani de zile, ajungandu-se ca salariile să crească la nivele astronomice în unele instituții ale statului.
„Plafonarea salariilor în sectorul public la nivelul salariului Președintelui României va asigura o mai mare echitate și justiție socială. Acest demers va contribui la diminuarea discrepanțelor salariale între funcționarii publici, garantând astfel un tratament corect și echitabil pentru toți angajații statului”, se arată în expunerea de motive.
CITIȚI ȘI: Primarii riscă pușcăria. Se schimbă legea. Avertisment de la Înalta Curte
