Conflictul intern din Uniunea Salvați România (USR) s-a încheiat în instanță, printr-o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care confirmă interdicția pentru partid de a-l susține pe Nicușor Dan la alegerile prezidențiale din 4 mai 2025. Elena Lasconi rămâne candidatul oficial, iar toate acțiunile contestatare ale aripii Moșteanu au fost respinse.
Decizia definitivă a Curții Supreme: USR nu poate susține un alt candidat în afară de Elena Lasconi
Pe 29 aprilie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a emis decizia definitivă în dosarul ce viza conflictul intern din cadrul USR privind susținerea candidaturii la alegerile prezidențiale. Instanța supremă a respins recursul formulat de Ionuț Moșteanu, liderul deputaților USR și contestatar al conducerii Elenei Lasconi, împotriva hotărârii anterioare a Curții de Apel București din 17 aprilie 2025.
„Respinge excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare în termen invocată de intimatul-pârât Biroul Electoral Central. Respinge recursul formulat de reclamantul Moşteanu Liviu Ionuţ împotriva Sentinţei civile nr. 107 din 17 aprilie 2025 a Curţii de Apel Bucureşti – Contestaţii Electorale, ca nefondat. Definitivă.”
Cronologia conflictului privind finanțarea campaniei lui Nicușor Dan de către USR: de la decizia BEC la sesizarea ÎCCJ
Conflictul a început după ce Biroul Electoral Central (BEC) a interzis USR să desfășoare campanie electorală în favoarea unui alt candidat decât cel oficial, în speță Elena Lasconi, aleasă președinte al partidului în Congresul intern.
Decizia BEC a fost contestată de aripa Moșteanu, dar Curtea de Apel București a respins toate obiecțiile, consfințind că:
- Elena Lasconi este președinta legitimă a USR;
- doar Congresul poate schimba conducerea;
- deciziile partidului pot fi luate doar de conducerea legal constituită.
Sentința civilă nr. 107/2025, pronunțată pe 17 aprilie 2025, a fost detaliată și fermă:
„Respinge cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene formulată de contestator, ca neîntemeiată. Respinge contestaţia, ca neîntemeiată. Cu recurs în 5 zile. Hotărârea se comunică de îndată Autorităţii Electorale Permanente.”
Disputele din interiorul USR: două tabere, un singur candidat
Ceea ce inițial părea o divergență de opinie politică s-a transformat într-un conflict de ordin legal. O parte din Biroul Național al USR, apropiată de Ionuț Moșteanu, a încercat:
- să retragă susținerea Elenei Lasconi;
- să direcționeze sprijinul și fondurile către Nicușor Dan, candidat independent, dar fost fondator al USR.
Elena Lasconi a reacționat, depunând cerere de intervenție în instanță, solicitând:
- să se constate nulitatea acțiunilor întreprinse de aripa Moșteanu;
- să se reafirme că deciziile politice oficiale ale partidului pot fi luate doar de președintele ales prin Congres;
- să se anuleze orice acțiune efectuată în numele USR fără mandatul oficialei conduceri.
Toate aceste solicitări au fost admise de instanță.
Rolul Curții de Apel București: stabilirea legalității interne în partid
Curtea de Apel București, prin sentința sa din 17 aprilie 2025, a devenit un actor crucial în clarificarea statutului intern al USR. Instanța a constatat că:
- Elena Lasconi nu poate fi schimbată din funcție decât de Congresul partidului;
- doar ea poate decide strategia politică a partidului în alegeri;
- susținerea lui Nicușor Dan în numele USR este ilegală, chiar dacă o parte din conducerea internă susține altceva.
Decizie definitivă în procesul privind finanțarea campaniei lui Nicușor Dan de către USR: Motivarea instanței și implicațiile juridice
Instanțele au fost unanime în concluziile lor:
- Biroul Electoral Central nu a încălcat legea atunci când a interzis USR să susțină un alt candidat decât cel oficial;
- dreptul la exprimare politică al partidului nu a fost restrâns nejustificat, deoarece acesta trebuie exercitat în cadrul legal și statutar.
În fapt, decizia ÎCCJ reiterează că un partid politic nu este un conglomerat de opinii disparate, ci o entitate juridică structurată, cu reguli, proceduri și un leadership validat.
Care sunt consecințele deciziei definitive pentru USR
- Elena Lasconi rămâne candidatul oficial USR la alegerile prezidențiale din 4 mai 2025;
- Nicio altă structură sau membru USR nu poate susține, în numele partidului, alt candidat – inclusiv Nicușor Dan;
- Orice încălcare a acestei decizii poate atrage sancțiuni din partea AEP, BEC sau a instanțelor competente;
- Conflictul intern din USR a fost tranșat definitiv de instanțele naționale, fără a fi necesară intervenția Curții de Justiție a Uniunii Europene, așa cum solicitase aripa Moșteanu.
Elena Lasconi: Președintă validă și candidată oficială
Din punct de vedere legal și statutar, Elena Lasconi este singura persoană autorizată să reprezinte USR, să stabilească direcția politică a partidului și să candideze în numele acestuia. Ea a fost validată ca președinte în cadrul Congresului USR și are întreaga autoritate asupra deciziilor electorale.
Poziția lui Nicușor Dan și dilema electoratului USR
Deși Nicușor Dan are o istorie strâns legată de USR, ca fondator, actualul său statut de candidat independent îl plasează în afara mecanismelor de susținere ale partidului. Electoratul USR, în special simpatizanții din marile orașe, se regăsește astfel într-o dilemă de vot: să sprijine candidatul oficial al partidului – Lasconi – sau să voteze independentul Dan.
Această ruptură riscă să afecteze scorul electoral al USR și să divizeze bazinul de susținere, cu posibile consecințe asupra rezultatului primului tur.
- USR are, oficial și definitiv, un singur candidat la alegerile prezidențiale din 2025: Elena Lasconi.
- Instanțele române au stabilit limitele legale ale acțiunii politice în cadrul partidelor: nu orice opinie internă poate deveni politică oficială.
- Nicușor Dan nu mai poate beneficia de sprijinul formal al USR în această cursă electorală, chiar dacă unele filiale locale sau membri simpatizează cu el.
- Conflictul juridic reflectă o criză profundă de coeziune internă în USR, cu potențiale efecte asupra rezultatelor în alegeri și asupra viitorului partidului.
