Ionuţ Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL, a declarat luni, după şedinţa conducerii partidului cu reprezentanţii PNL din Executiv că pentru a nu speria cetăţenii sau zona economică, ar fi bine să punem capăt acestei spirale, acestei isterii în legătură că măriri de taxe, de impozite în viitorul apropiat, el arătând că vor fi decizii ale coaliţiei şi ale Executivului.
”Ar fi foarte bine să facem deosebire între speculaţiile, zvonurile, poate chiar propunerile care au existat la nivel public în ultimele două, trei săptămâni şi deciziile care vor urma. Cel puţin pentru a nu speria cetăţenii sau zona economică, ar fi bine să punem capăt acestei spirale, acestei isterii în legătură că măriri de taxe, de impozite în viitorul apropiat şi să ne gândim că toate aceste lucruri vor fi decizii ale coaliţiei, ale Guvernului, probabil în şedinţele următoare”, a spus Ionuţ Stroe.
Totodată, purtătorul de cuvânt al PNL a arătat că în ceea ce priveşte cheltuielile bugetare, ar prefera, înainte de a avansa public câteva soluţii, să aibă o analiză clară a ceea ce înseamnă în momentul de faţă aceste sume alocate instituţiilor statului, el precizând că se referă atât la aparatul central cât şi la instituţiile aflate în subordinea Parlamentului.
”Sunt instituţii care îşi pot redimensiona bugetul, nu aş avansa sau nu am avansa noi public aceste măsuri înainte de a le discuta în coaliţie şi doar am prefera să venim cu acest mesaj adresat coaliţiei, pentru oferirea acestui exemplu extrem de necesar oamenilor şi companiilor, înainte de a le cere lor să primească un nou regim fisca”, a completat Stroe.
“În rest, orice fel de cheltuială poate fi luată în considerare”
Liberalul a afirmat că nu poate confirma public niciun fel de idee vehiculată în spaţiul public legată de mărire de taxe şi impozite sau propuneri de eliminare a unimitor facilităţi pentru că nu există o decizie în acest sens.
”Probabil că Guvernul în scurt timp va decide şi le va promova”, a arătat el. Stroe a fost întrebat dacă reducerea de cheltuieli se va referi şi la tăierea banilor pentru benzină şi motorină pentru maşinile din instituţiile publice.
”Evident, orice fel de categorie de cheltuieli neesenţială în acest moment şi de care evident ne putem lipsi este binevenită. Vă pot confirma faptul că una dintre surse poate să fie această economie care se face de exemplu în zona carburanţilor, în zona cheltulelilor cu bunuri şi servicii, în zona cheltuielilor de funcţionare, nenecesare instituţiilor”, a mai spus el.
Stroe a menţionat că orce categorie de cheltuieli care în momentul de faţă nu are un caracter urgent şi necesar poate fi luată în considerare.
”Lucrul la care ţinem, apropo de bugete, sunt cele legate de investiţii, de fondurile europene (..) acestea sunt categorii de cheltuieli de care nimeni nu cred că vrea să se atingă. În rest, orice fel de cheltuială poate fi luată în considerare”, a mai afirmat el.
Ciolacu: „Nu vor fi introduse impozite noi, se va lucra exact pe ceea ce ne-am asumat”
Și premierul Marcel Ciolacu a declarat însă că rectificarea nu va aduce impozite noi și nici creșteri ale impozitelor și taxelor existente.
„Anul acesta, trebuie să ne încadrăm într-un deficit pe 4,4. Există o execuţie bugetară până la jumătatea anului, raportată de Ministerul de Finanțe şi este normal să avem şi o analiză, pentru că obiectivul României este de a se încadra în acest deficit, astfel încât dobânzile de refinanțare să nu crească”, a spus primul-ministru.
Marcel Ciolacu a subliniat că nerespectarea acordului cu Comisia Europeană în privința deficitului bugetar poate să influențeze eventualele fonduri europene adresate României și să afecteze implementarea reformelor din PNRR.
„Am avut până acum două sau trei întâlniri. Este evident că trebuie luate anumite măsuri, nu numai de reducere, şi în ceea ce priveşte veniturile, lucrul acesta se știa încă din luna mai, în urma avertismentului venit de la Comisia Europeană. (…)
Nu se va mări niciun impozit. Nu vor fi introduse impozite noi, se va lucra exact pe ceea ce ne-am asumat în acest moment, nu eu, Marcel Ciolacu, şi nici PSD nu am contribuit la proiectul PNRR, dar este un lucru asumat de către statul român şi vom încerca să scoatem cât mai mult din excepţii, mai ales că avem un jalon de îndeplinit asumat în PNRR”, a mai spus premierul Ciolacu.
Aproape 53 de miliarde de lei, cheltuielile cu salariile bugetarilor
Deficitul bugetar a urcat la 2,32% din PIB după primele cinci luni din acest an, mai exact de la 1,72% din PIB la finalul lunii aprilie, în condițiile realizării unor venituri totale de 197,54 miliarde de lei, în creștere cu 10,4%. Au fost înregistrate însă și cheltuieli de 234,45 miliarde de lei, în urcare cu 17,3%, potrivit datelor transmise la finalul lunii iunie de Ministerul Finanțelor.
Cheltuielile de personal au însumat 52,82 miliarde de lei, în creștere cu 9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 3,3% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 14,41 miliarde de lei
Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,49 miliarde de lei ca urmare a prefinanţării în primele cinci luni a necesarului brut de finanţare pentru anul 2023.
Astfel, după primele cinci luni ale anului, în contextul unui apetit crescut al mediilor investiţionale interne şi externe pentru titlurile de stat, este asigurat deja 57,4% din necesarul brut de finanţare pentru anul 2023.
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 82,3 miliarde de lei, în creştere cu 11,1%
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe primele cinci luni ale anului 2023 au fost în sumă de 1,65 miliarde de lei, precum şi de majorarea alocaţiilor de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2023.
În ceea ce privește cheltuielile cu subvenţiile, acestea au fost de 8,08 miliarde de lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (2,51 miliarde de lei), care reprezintă 31,04% din totalul subvenţiilor.
Alte cheltuieli au fost de 4,07 miliarde de lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile.
Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 20,11 miliarde de lei, cu 48,9% mai mari comparativ aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 25,51 miliarde de lei, în creştere cu 55,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 16,45 miliarde de lei.
De asemenea, se observă o creştere a ponderii investiţiilor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 59,8% din totalul cheltuielilor pentru investiţii.
CITIȚI ȘI:
Rareş Bogdan, despre soarta lui Marcel Boloș în PNL: „I-am spus să nu se comporte ca un contabil”