Cum era transportul public în Capitală, pe vremuri, în anii ’70-’80? Poți afla din tradiționala expoziție de fotografie„Trecut-au anii – atunci și acum”, care revine pe gardul Palatului Suțu, în cadrul celei de-a XIX-a ediții.
Muzeul Municipiului București și Asociația Bucureștiul meu drag vă invită să participați la vernisajul expoziției „Trecut-au anii 2024”, un eveniment special dedicat Zilelor Bucureștiului. Vernisajul va avea loc marți, 17 septembrie 2024, la ora 18.30, în grădina Palatului Suțu (Bd Ion C. Brătianu, nr. 2).
Prin prisma acestei expoziții stradale, care explorează trecutul și prezentul Capitalei într-o manieră inedită, vizitatorii pot retrăi farmecul Bucureștiului de altădată grație fotografiilor realizate de Șerban Lăcrițeanu în anii ’70, ce a surprins viața cotidiană a acelei perioade. Expoziția conține 31 de perechi de fotografii, vechi și noi, iar autorii contemporani refac de această dată imaginile Bucureștiului anilor ’70-’80 cu transportul public din aceea vreme, comparat cu cel actual. Vizitatorii vor putea observa astfel cum s-a transformat orașul și cum trecutul și prezentul se împletesc în peisajul urban.
Mai multe fotografii făcute de Șerban Lăcrițeanu: https://bucurestiulmeudrag.ro/profil/slacriteanu/
Citiți și: Clădirea „bulgărească” din București, care oprește tramvaiul. Ce spune Primarul Capitalei
Cum era transportul public în Capitală, oglindit în fotografii
Fotografii care au contribuit la această expoziție sunt: Alexandru Iordan, Anda Stăncescu, Andrei Bîrsan, Andrei Pîslaru, Andreia Bîrsan, Antonio Gherdan, Camelia Stan, Cora Bundur, Cristian Ivan, Cristian Malide, Dan Sendroiu, Daniel Mihai, Dragoș Oproiu, Eli Driu, Florian Marin, Gabriel Cristea, Gelu Coltău, Georgian Ilie, Ioan Herișanu, Ioana Bănică, Ionuț Petianu, Livia Vintilă, Luciana Gingărașu, Mădălina Macovei, Mihaela Bîrsan, Mihai Petre, Paulina Șelaru, Radu Iacob, Răzvan Pașol, Sabin Prodan și Sorin Panait.
Expoziția va fi amplasată pe gardul Palatului Suțu și va fi accesibilă gratuit 24 de ore din 24, 7 zile din 7, în perioada 17 septembrie – 15 octombrie 2024.
Și, dacă este să vorbim despre troleibuze, spre exemplu, aflați că prima linie de troleibuz din București a fost inaugurată după cel de-al Doilea Război Mondial, pe data de 10 noiembrie 1949, folosind troleibuze din URSS. Traseul acestei linii era Piața Victoriei – Hipodrom (astăzi Piața Presei Libere sau în vremea comunismului, Piața Scânteii). Apoi a fost dată în folosință linia 81 în anul 1956, care avea aproape același traseu, însă extins la Gara de Nord și la Aeroportul Băneasa. Tot în același an sunt date liniile 82 și 83 care circulau pe la Piața Universității, asigurând legătura Aeroportului cu Piața de Flori (nordul Pieței Unirii de astăzi). Axa est-vest a fost dată în folosință în anul 1957, momentan linia 85 fiind cea mai veche din București, având traseul original (deși a fost limitată între anii 1986 și 1997).
Primele troleibuze au fost sovietice
Primele troleibuze au fost sovietice, apoi au fost introduse modelele TV 2E în anul 1957, apoi în anul 1967 modelele TV 20E. În anul 1975 s-au introdus troleibuze mai moderne pe platforma MAN-RABA (DAC 112E ROMANIA, numite și ROMAN 112E), iar în anul 1979 sunt introduse troleibuzele articulate DAC 117E iar la mijlocul anilor 80 varianta dublu articulate ( 1 singur exemplar). În anul 1990 rețeaua este refăcută după ce unele linii au fost desființate și suspendate, și sunt achiziționate noi vehicule. STB a renunțat definitiv la troleibuzele ROCAR în anul 2009, excepție făcând ROCAR De Simon 412E #7459 și ROCAR Autodromo 812E.
În anii ´70, Intreprinderea de Transport Bucureşti – I.T.B. avea în exploatare peste 100 de trasee asigurate cu tramvaie, autobuze și cu troleibuze. De regulă, traseele asigurate de tramvaie erau numerotate de la 1 la 30, cele cu autobuze de la 31 la 59 și peste 100, iar liniile de troleibuze erau numerotate de la 60 la 99. Ca și la tramvaie, exista și o linie circulară, numerotată 33. Au existat și unele variante la traseele de bază, în special la autobuze, denumite popular …”barat”, astfel: 32/, 80/ etc. După ora 24.00, circulau autobuze pe numeroase trasee de noapte numerotate cu literele alfabetului, de la A la U, dar și tramvaiele liniei circulare 26, notează Bucureștiul meu drag.
Deoarece în anii ´70 nu foarte mulți români dispuneau de autoturisme personale, ITB exploata și numeroase linii preorășenești care asigurau transportul în zonele de agrement în vogă la acea dată în împrejurimile Bucureștiului: Pădurea Băneasa și Grădina Zoologică, Ștrandul Cernica, etc. Nu în ultimul rând trebuie amintit că ITB deținea și un parc important de taximetre și furgonete de marfă.
Specific transportului auto din acei ani erau autobuzele SKODA, fabricate în Cehoslovacia şi troleibuzele TV fabricate la uzinele Tudor Vladimirescu (ulterior Autobuzul) din Bucureşti.
Transportul public: Tramvaiele Bucureștiului
„Bănci din şipci de lemn lăcuite, bare metalice nichelate, iluminat cu becuri incandescente, podeaua din şipci de lemn, scaunul şi tejgheaua rabatabilă a “taxatoarei”, zgomotul inconfundabil al compresorului de aer, mirosul de metal încins degajat de saboţii de frână aplicaţi pe roţi şi nu în ultimul rând culorile crem-roşu la exterior, – aşa au rămas în amintire tramvaiele Bucureştiului anilor ´70 …”, potrivit sursei menționate.
„Cel mai interesant era să călătoreşti în vagoanele V 09 în locul situat în partea stângă a vatmanului. La aceste tramvaie, cabina de conducere nu era închisă, fiind de fapt spaţiul de urcare/coborâre în vagon. Accesul în salonul cu scaune destinat călătorilor se făcea prin intermediul a două uşi culisante stânga-dreapta, cu mânere din alamă.
Singurul element de confort al vatmanului era un scaun tapisat cu vinilin maro şi şurub, reglabil pe înălţime. Din cauza şocurilor generate de calitatea slabă a liniei sau pentru a se dezmorţi, mulţi vatmani conduceau în picioare. În stânga vatmanului se afla controlerul şi inversorul de mers, cu o frumoasă placă cu inscripţia C.ie F.se THOMSON-HOUSTON, Paris, în faţa acestuia robinetul de frână şi cel pentru acţionarea pneumatică a uşilor, iar în dreapta manivela frânei de mână. Întrerupătorul general se afla montat pe tavanul cabinei. În anii ´70, în ciuda vechimii lor, aceste tramvaie erau înca folosite pe majoritatea liniilor din Bucureşti. În acei ani, liniile de tramvai erau numerotate de la 1 la 30, iar linia 26 avea un traseu circular şi funcţiona şi pe timpul nopţii.
Existau şi doua linii “preorăşeneşti” nr. 28 şi 29, care făceau legatura între cartierul Pantelimon şi gara CFR Căţelu (Bucureşti Sud), respectiv gara CFR Progresu – Jilava. Aceste trasee erau cu linie simplă, iar circulaţia tramvaielor se făcea după reguli speciale, cu încrucişări în anumite staţii prevăzute cu linii de încrucişare”, conchide Bucureștiul meu drag..
Citiți și: Cum a devenit Selena Gomez miliardară
