De vineri, 10 octombrie 2025, intră în vigoare Regulamentul (UE) 2024/900, care promite „transparență” în publicitatea politică.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) anunță cu solemnitate că, de acum, toate mesajele politice, indiferent dacă apar la TV, pe Facebook, TikTok sau în vreun joc video, vor trebui să poarte o etichetă clară:
„Material publicitar politic”
Da, politicienii vor putea în continuare să ne convingă, doar că acum trebuie să menționeze, cu litere lizibile și contrast corect, că exact asta fac.
„Transparență” cu etichetă și cod QR
Regulamentul european obligă sponsorii și furnizorii de publicitate politică să indice cine plătește mesajul, care este scopul său și dacă s-au folosit date personale pentru direcționarea publicului.
Totul trebuie arhivat timp de șapte ani, într-un registru european care va stoca, practic, o colecție digitală a promisiunilor cu buget.
Pe scurt: Europa ne oferă dreptul să știm cine ne manipulează, cum, pe ce platformă și cu ce bani. O inițiativă generoasă, mai ales într-o țară unde campaniile electorale încep cu un clip „nepolitic” și se termină cu o factură imensa la bugetul de stat.
AEP aplică regulamentul. Partidele aplică bugetul.
Cât despre „transparență”, partidele noastre par deja pregătite. Potrivit datelor oficiale din luna august 2025, doar pentru categoria „presă și propagandă”, sumele arată cam așa:
PSD: 1.313.091 lei
PNL: 1.136.140 lei
AUR: 327.022 lei
USR: 200.978 lei
În total, aproape 3 milioane de lei, adică peste 600.000 de euro lunar cheltuiți din bani publici pentru a ne convinge că totul e bine, că țara merge, iar ei „comunică”.
Și asta fără a include consultanța politică, care mai adaugă sute de mii de lei la nota de plată. PSD, de exemplu, a declarat 252.333 lei pentru consultanță, iar PNL încă 137.119 lei, în timp ce AUR și USR au preferat discreția, cu sume modeste dar nu inexistente.
Câtă transparență încape într-un spot de 30 de secunde?
Regulamentul impune ca orice reclamă politică să aibă o etichetă clară, vizibilă și accesibilă.
Dar cine va verifica transparența atunci când aceeași reclamă e difuzată sub forma unei „campanii civice”?
Sau când un influencer „independent” promovează valori democratice la schimb cu o sponsorizare discretă?
În România, unde „consultanța politică” e un termen elastic care poate însemna orice, noile norme par mai degrabă o glumă cu litere mici scrisă sub o reclamă mare.
Bruxelles-ul etichetează, noi bifăm
AEP ne asigură că România este pregătită să implementeze regulamentul european în toate mediile, de la televiziune la social media. Practic, de mâine vom trăi într-o lume în care fiecare mesaj politic vine cu propria lui etichetă de sinceritate.
Sau, cum ar spune un expert în comunicare, „transparență prin design grafic”.
Cât despre încrederea publicului, Bruxelles-ul o prevede ca efect direct al etichetării.
Noi am spune că e nevoie de mai mult decât un cod QR pentru a recâștiga încrederea într-un sistem care finanțează lunar milioane în „propagandă” din bani publici.
Eticheta e nouă, manipularea e aceeași
Uniunea Europeană vrea să ne arate cine ne influențează.
România, prin AEP, ne arată cu cât.
Și, cum ar spune orice consultant politic onest: important nu e mesajul, ci factura.
De mâine, publicitatea politică devine oficial transparentă. Doar că, în stilul nostru, transparența e tot despre bani, nu despre adevăr.
