Zahărul este cel mai nesănătos aliment, iar studiile au demonstrat că el creează dependență la fel ca drogurile. Mai mult, printre efectele negative provocate de consumul constant de zahăr se numără și îmbătrânirea prematură a pielii. Totodată, zahărul îngrașă și are efecte devastatoare când vorbim despre sănătatea generală.
Mihaela Bilic, unul dintre cei mai cunoscuți experți în nutriție din România, a lansat un avertisment serios cu privire la un aliment prezent în aproape fiecare bucătărie: zahărul. Se știe deja, conform studiilor, că zahărul îmbătrânește și îngrașă, însă iată și care sunt explicațiile!
Zahărul îmbrătrânește și îngrașă
Într-o discuție recentă cu Damian Drăghici, Mihaela Bilic a subliniat că zahărul nu doar că îngrașă, dar accelerează și procesul de îmbătrânire, afectând fiecare celulă din corp.
„Mâncarea semipreparată, tot ce înseamnă ambalat, ultraprocesat, nu numai că e multă, dar e atât de la îndemână, este foarte bogată în zahăr și în grăsimi, lucruri care sunt extrem de hrănitoare, și atunci noi nu mai mâncăm mâncare puțin hrănitoare pe care trebuie să o mestecăm o săptămână și te miri ce să alegem din ea, ci noi primim numai esență de nutrienți și organismul normal că se îngrașă, că e prea mult pentru el.
Cine a tras concluziile astea că noi trebuie să avem trei mese pe zi? Noi mâncăm foarte mult cantitativ, foarte mult caloric. Eu dacă ar fi să fiu onestă, fără a dramatiza, nu pot să spun decât că vom sfârși cu toții obezi. E firesc, nu avem cum să scăpăm”, a declarat Mihaela Bilic, în podcastul lui Damian Drăghici.
Studiile arată că un consum excesiv de zahăr duce la un proces – reacție chimică – numit glicație. Odată ajuns în sânge, se leagă de proteine și formează AGEs – produse finale de glicație avansată – care deteriorează proteinele din piele, cum ar fi colagenul și elastina, responsabile cu fermitatea și elasticitatea pielii. Astfel apar ridurile, pielea își pierde fermitatea și capătă un aspect tern și îmbătrânit.
Apărarea ține de calitatea somnului, de aportul de grăsimi antiinflamatorii, de aportul de antioxidanți din mâncare sau poate chiar din suplimente, adaugă medicul diabetolog.
Citeste si: Carmen Brumă: cum poți păcăli foamea cu un singur aliment
Zahărul determină apariția acneei
În plus, zahărul contribuie și la stresul oxidativ din celulele pielii, care iarăși determină accelerarea îmbătrânirii și favorizează apariția ridurilor.
În plus, poate provoca inflamații în organism, legate de diverse afecțiuni precum acneea, rozaceea și psoriazisul. Acestea sunt efectele mai puțin cunoscute, pe lângă faptul că duce la creșterea în greutate, obezitate, dar și la diabet, boli cardiovasculare, hipertensiune arterială, ori problemele dentare.
În aceste condiții, dr. Preema Vig, expert facial, sugerează consumul de alimente bogate în antioxidanți, cum ar fi ceaiul verde, strugurii roșii și afinele, pentru a ajuta la stimularea colagenului.
Citește și: Laptele, ingredientul frumuseții: din antichitate și până în prezent
Excesul de zahăr, risc de boli mintale
Zahărul nu doar ne îmbătrânește fizic. Îmbătrânirea înseamnă și îmbătrânire mintală. Zahărul este strâns legat și de bolile mintale, sunt studii care spun că persoanele care consumă mai mult zahăr pe termen lung, deci mâncare dulce, sunt mai predispuse să facă depresie și s-a pus întrebarea: oare persoanele cu depresie sunt tentate să consume mai mult zahăr ca să își amelioreze simptomele și există o relație inversă? Iar răspunsul este „nu”.
Întâi a fost zahărul și apoi a venit depresia, deci acest lucru este acum clar, că zaharurile ne conduc pe drumul către dezechilibre mintale, depresie, anxietate și ar trebui să devenim mai conștienți.
O dietă echilibrată, în care este redus consumul de alimente procesate și băuturi dulci, ar fi extrem de benefică organismului.
Ce presupune dieta echilibrată? Includerea fibrelor în alimentație determină reglarea absorbției zaharurilor și limitează glicația, la fel și reducerea consumului de carbohidrați procesați și alimente preparate la temperaturi înalte.
„Acest tip de gătire favorizează caramelizarea zahărului, care dă alimentelor acea culoare apetisantă, dar crește cantitatea de produse finale de glicație avansată (AGE), ce pot varia semnificativ de la 8.800 kU/100 gr în carnea de pui la grătar, până la 91,577 kU/100 gr în baconul la tigaie”, spun cercetătorii.
Apoi, trebuie mărit consumul de alimente – legume și fructe – cu antioxidanți, pentru a contracara stresul oxidativ. Specialiștii recomandă utilizarea alternativelor mai sănătoase pentru îndulcirea alimentelor, precum ștevia sau mierea, dar în cantități moderate, precum și citirea atentă a etichetelor pentru a identifica și evita zahărul ascuns în alimente și băuturi.
De ce se folosește zahărul în prepararea alimentelor
Cert este că e esențial în procesul de fermentare pentru a produce alcool, vin, bere, pâine, dar și în cel de conservare pentru obținerea de gemuri, jeleuri și alte conserve, ajutând la prelungirea duratei de valabilitate a produselor. Recent a început să fie folosit și în producerea bioplasticelor, fiind o alternativă ecologică la materialele plastice tradiționale pe bază de petrol.
Este folosit, de asemenea, la fabricarea betonului, a textilelor, precum și la producția de medicamente, pentru a masca gustul neplăcut al unor substanțe chimice.
Mare atenție pentru că pe etichetă nu găsim mereu denumirea propriu-zisă de „zahăr”. Uneori, siropul de glucoză, fructoza, este trecut prescurtat, HCFS de exemplu, să ne ferim de astfel de produse.
Pentru îndulcitori sunt foarte multe denumiri. Ei sunt atât provenind din alcool și putem să numim maltitol, xylitol, sunt siropuri și concentrate care se produc chiar din fructe, din alimentele dulci, siropul de porumb, siropul de arțar, este zahărul sub formă de zahăr brun, zahăr brut sau melasă, toate acestea se înscriu în categoria îndulcitorilor și dacă ne culcăm pe o ureche că avem zahăr brun nu am făcut nicio afacere, de multe ori el este zahăr alb și colorat cu caramel că să devină brun.
