Groenlanda aparține oficial Regatului Danemarcei, dar are un statut special de autonomie extinsă. Groenlanda este un teritoriu autonom sub suveranitatea Danemarcei din 1979, iar în 2009 a primit mai multe drepturi printr-o lege de autoguvernare.
Guvernul groenlandez gestionează majoritatea aspectelor interne, cum ar fi educația, sănătatea și mediul, în timp ce Danemarca rămâne responsabilă pentru apărare, politică externă și sistemul judiciar. Cu toate acestea, Groenlanda își păstrează dreptul de a-și declara independența în viitor, dacă decide acest lucru.
Geografic, Groenlanda este cea mai mare insulă din lume și face parte din continentul nord-american, dar cultural și politic este legată de Europa prin Danemarca.
Kim Kielsen este prim-ministru al Groenlandei care este cea mai mare insulă a lumii, de 10 ori mai mare ca România. Groenlanda este acoperită de gheață, cu excepția unei suprafețe cât un județ din România, unde trăiește toată populația țării, în jur de 50.000 de oameni.
Pușcăria este o anexa a hotelului în care stau patru deținuți din care unul e din Vaslui
Capitala Nuuk, are aproximativ 15.000 locuitori și se mândrește cu un mic aeroport, un hotel, o bancă, un judecător, un procuror, 4 polițiști și un condamnat… român, bineînțeles, Buliga Costel din Vaslui, care a executat 6 luni pentru furt, pedeapsă ispășită acum câțiva ani, dar a refuzat părăsirea penitenciarului, care este o anexă de 4 camere a hotelului, cu un efectiv de 4 deținuți, motiv pentru care a fost angajat acolo, cu acte în regulă, ca gardian și om de serviciu.
Se vorbește pe jumătate să nu înghețe
Populația este formată din inuiți (eschimoși) care vorbesc limba groenlandeză, într-un fel asemănătoare cu limba din Țara Oașului, de la noi, pentru că se pronunță doar jumătate de cuvânt, restul trebuie dedus, cică din motive de frig, că dacă ții gura mult deschisă, îți îngheață amigdalele.
Țara are și un parlament cu 31 de parlamentari care se întrunesc doar vinerea, că în restul timpului lucrează ca pescari, pescuitul și exportul de pește fiind principala activitate economică a țării.
Groenlanda a fost membru al U.E., dar a ieșit repede când a văzut că afacerea este păguboasă… U.E. voia să o oblige cât pește să vândă, cui și la ce preț.

Deși nu are armata, Groenlanda e membră NATO
Deși nu are armată, este membru N.A.T.O., prin Danemarca, care îi este un fel de tutore. În 2014 este ales prim ministru un fost pescar din Nuuk, Kim Kielsen.
Primul lucru pe care l-a facut, a fost să îi spună Danemarcei să stea în banca ei, că Groenlanda nu este o colonie a Danemarcei, și dacă vrea să fie respectată în continuare ca „tutore”, atunci să facă bine să… plătească. Și, Danemarca plătește o sumă care reprezintă 1/3 din bugetul Groenlandei, doar ca să fie respectată.
După ocupația germană a Danemarcei, pe 9 aprilie 1940, ambasadorul Danemarcei în S.U.A. s-a apucat așa, de capul lui să incheie un acord, cică „în numele regelui” cu americanii, prin care, aceștia se obligau să apere coloniile daneze de germani. Printre aceste colonii era și înghețata Groenlandă.
Având acum „acte la mână”, S.U.A. își face un fel de mini-bază militară la Thule, în Groenlanda, mai mult să marcheze prezența americană în zonă, decât ca utilitate militară. După eliberarea Danemarcei, aceasta nu a mai avut ce zice legat de prezența americană în Groenlanda, că era rezultatul unui „acord”, dar, a pus și ea o condiție:
În baza americană din Thule, Groenlanda să fie alături de steagul american și cel al Danemarcei, adică, să se știe cum că insula nu a rămas de izbeliște, ci are un patron, pe Danemarca.
În 1949 Danemarca a aderat la N.A.T.O. și nu a mai insistat în eliminarea bazei militare americane din Groenlanda.
Baza militara de acolo este de o o importanță majoră
La scurt timp S.U.A. modernizează baza militară de la Thule, făcând din ea un punct cheie în strategia americană de represalii nucleare față de U.R.S.S. .Practic, baza militară modernă s-a construit în secret, concurând ca efort de realizare cu celebrul canal Panama. Pe măsură ce trecea timpul, baza militară devenea tot mai extinsă și tot mai puternică, ajungând la un moment dat, în 1968, să lucreze în ea 10.000 de americani.
În 1968 un bombardier american B-52, care transporta 4 bombe nucleare de 1MT fiecare (de 50 ori mai puternică fiecare decât cea de la Hiroshima!) se prăbușește în fața bazei, o bombă fiind pierdută definitiv, celelalte 3 fiind făcute țăndări, cu o contaminare masivă în zonă.
Americanii fug mâncând pământul și doar 600 mai rămân pe insulă, fiind implicați în misiuni de decontaminare. La câțiva ani după, americanii revin la Thule și fac în apropiere o altă bază secretă în adâncimea gheții, cu dotări de ultima generație, însă, ghinion, începe treptat o încălzire în regiune, care face în alți câțiva ani ca gheața să crape și baza secretă să fie perfect vizibilă din sateliți. Rămâne acolo totuși, și azi, o bază modernă a S.U.A. și extrem de necesară planurilor americane, cu un efectiv american de peste 800 de oameni, numai că, premierului Groenlandei, Kim Kielsen, îi vine o idee: de ce să nu scoată țara lui, bani din povestea asta, mai ales că în caz de criză militară majoră, baza americană, adică, țara lui, va fi lovită cu prioritate, posibil, chiar nuclear. Așa că, îi invită frumos pe americani să își mute baza de la Thule, Groenlanda ori, să plătească pentru teren.
Cum să plătim, cât să plătim, au întrebat stupefiați americanii?
„Păi, eu și partidul meu, Siumut, zice Kim, ne-am gândit la 180 milioane de dolari pe an, adică să putem da fiecărui cetățean groenlandez măcar vreo 300 de dolari pe lună, că, îi expuneți doar, cu baza voastră!” Când a auzit Trump, s-a supărat rău de tot. „Cum să le dăm atât, în primul rând ar fi un exemplu prost, o să ceară și alții bani, mai bine le cumpărăm insula, vedeti cât cer,” nu vă zgârciți la miliarde, a spus Trump?! Răspunsul lui Kim Kielsen a venit promt: „Noi suntem inuiți (eschimoși), noi nu ne vindem țara, vreți să mai stați aici, plătiți, acum… 360 milioane de dolari pe an, că ne-ați insultat cu oferta voastră de cumpărare și am mărit chiria.”
Comparați acum atitudinea eschimoșului Kim Kielsen cu atitudinea gunoaielor care au condus România în utimii 35 de ani.
De ani buni, plătim anual 1/3 din bugetul apărării, doar ca să întreținem contingentul de 2000 de mercenari români din Irak și Afganistan, pentru că acolo ne-au chemat americanii.
Cheltuielile cu întreținerea bazelor militare americane din România sunt suportate în parte și de România, iar Trump voia ca întreținerea lor să cadă total în sarcina statelor unde se află, pentru că S.U.A. …le apără țările, nu?
P.S. De la 01 ianuarie 2021 fiecare groenlandez primește aproximativ 300 de euro LUNAR, bani proveniți din chiria pe care S.U.A. o plătește Groenlandei pentru menținerea bazei ei acolo, care este în fapt și singura bază americană de pe teritoriul altui stat, unde costurile ei sunt suportate integral de S.U.A.
Despre baza americană din Groenlanda s-a făcut și un film
„Greenland” este un film american de acțiune și thriller apocaliptic, lansat în 2020, regizat de Ric Roman Waugh și scris de Chris Sparling. Filmul îl are în rol principal pe Gerard Butler, alături de Morena Baccarin și Roger Dale Floyd.
Filmul urmărește povestea unei familii care încearcă să supraviețuiască în fața unui eveniment catastrofal global. O cometă gigant, denumită Clarke, este pe cale să lovească Pământul, provocând distrugeri devastatoare. În timp ce fragmente ale cometei lovesc suprafața planetei, Gerard Butler, care joacă rolul lui John Garrity, încearcă să își ducă familia într-un buncăr de refugiu din Groenlanda, singurul loc considerat sigur pentru a supraviețui impactului. „Greenland” avut succes, încasând peste 52 de milioane de dolari, în ciuda lansării în timpul pandemiei de COVID-19.
N.A.
Textul este primit de la o prietena buna si nu știu cui aparține, dar e foarte bun. La el am mai adăugat niște informații necesare. Subtitlurile îmi aparțin. Hakuna matata!