Ungaria tocmai a depășit România la rezervele de aur, în contextul unei creșteri de 25% a prețului aurului în acest an. Acum România se situează pe locul șase în Europa de Est în Clasamentul Rezervelor internaționale de Aur.
Potrivit unui Raport publicat de Tavex România, țara noastră nu ocupă unul din primele trei locuri în Clasamentul Rezervelor Internaționale de Aur, ci locul șase. Iar la nivel global, România ocupă locul 39. Cum s-a întâmplat ca România să fie depășită de Ungaria la capitolul aur?
Ungaria a depășit România la rezervele de aur, după o achiziție semnificativă de 14,5 tone în septembrie 2024, marcând pentru prima dată în istoria modernă o astfel de schimbare în ierarhia regională. România nu a mai achiziționat aur din anul 2002, concentrându-se mai degrabă pe menținerea stabilității cursului de schimb leu-euro. În timp ce Ungaria și alte țări din regiune își cresc rezervele pentru a contracara vulnerabilitățile economice globale, România pare să adopte o strategie mai conservatoare, conform TVR.
Ungaria, prin Banca Națională, a intrat în grupul țărilor care și-au majorat semnificativ rezervele de aur în ultimii ani, alături de Polonia, Turcia și Șerbia. Scopul declarat al acestor achiziții este protejarea economiilor naționale de incertitudinile piețelor financiare globale. Ce face BNR? Banca Națională a României (BNR) deține oficial 103,6 tone de aur, dintre care aproximativ 61 de tone sunt păstrate în seifurile Băncii Angliei, potrivit hotnews.ro.
Rezervele României, „prudente”
Deși rezervele de aur ale țării s-au modificat foarte puțin în ultimele două decenii, cota lor procentuală din totalul rezervelor internaționale variază între 6% și 14%, în funcție de fluctuațiile prețului internațional al aurului și ale altor active, precum titlurile de stat.
Potrivit Tavex România, aurul are un rol crucial în menținerea puterii de cumpărare a banilor și oferă independență față de infrastructurile financiare internaționale. Recomandările Fondului Monetar Internațional sugerează că aurul să reprezinte în jur de 10% din totalul rezervelor unei țări.
Potrivit analiștilor, România ar trebui să renunțe la „prudență” și, în contextul datoriilor publice și private aflate în creștere accelerată, să se gândească la faptul că o rezervă mai mare de aur ar putea oferi o protecție suplimentară împotriva riscurilor economice viitoare.Mai ales că previziunile experților vorbesc despre o explozie în ceea ce privește prețul aurului în 2025.
Aurul este considerat un activ-cheie pentru menținerea stabilității economice, iar această tendință globală este susținută și de țări mari, precum China și India, care și-au crescut semnificativ rezervele.
Legătura dintre Trump și aur
Aurul a cunoscut o apreciere puternică în acest an – atingând recorduri succesive – înainte de a coborî după victoria lui Trump pentru Casa Albă, când s-a apreciat dolarul, notează cursdeguvernare.ro. Avansul a fost susținut de achizițiile din sectorul instituțional și de relaxarea politicii monetare promovată de Fed. Analiștii de la Goldman Bank susțin însă că administrația Trump ar putea reprezenta un impuls pentru aur.
O escaladare fără precedent a tensiunilor comerciale internaționale ar putea încuraja plasamentele speculative în aur supun aceștia. În plus, îngrijoările privind sustenabilitatea fiscală a SUA ar putea să ajute și ele prețul aurului au adăugat ei, menționând că băncile ctrale, în special cele care dețin un volum mare de obligațiuni americane, ar opta pentru creșterea rezervei de metal prețios.
