Un nou studiu european aruncă lumină asupra motivelor pentru care unii consumatori de carne manifestă ostilitate față de vegani.
Percepții ambivalente: admirație și resentiment
Cercetarea, publicată în revista Food Quality and Preference, a fost realizată de o echipă de la Universitatea din Vaasa, Finlanda, condusă de doctoranda Roosa-Maaria Malila. Studiul a implicat 3.600 de participanți din Finlanda, Regatul Unit, Germania și Suedia, care au fost rugați să evalueze cumpărători fictivi pe baza listelor lor de cumpărături. Listele variau de la cele bogate în produse din carne la cele complet vegetariene, incluzând și opțiuni intermediare.
Rezultatele au arătat că, deși veganii erau percepuți ca fiind mai morali, conștienți de sănătate și ecologie, aceste calități declanșau și sentimente negative puternice: invidie, teamă, dispreț și chiar furie. Unii respondenți au exprimat dorința de a exclude persoanele vegane sau vegetariene din cercurile lor sociale sau de a acționa agresiv față de aceștia.
Identitatea alimentară și presiunea socială
Studiul sugerează că ostilitatea față de vegani nu provine din alegerile lor alimentare în sine, ci din modul în care acestea reflectă asupra propriilor alegeri ale celorlalți. Mulți oameni știu că ar trebui să reducă consumul de carne din motive de sănătate și mediu, dar schimbarea obiceiurilor este dificilă. Astfel, în loc să adopte schimbări, unii preferă să respingă sau să critice pe cei care le-au făcut deja.
Flexitarianismul, o cale de mijloc acceptabilă
Interesant este că listele de cumpărături “flexibile”, care combinau produse din carne cu alternative vegetale, au fost percepute mai pozitiv. Acești consumatori erau văzuți ca fiind mai abordabili social și mai puțin extremi, sugerând că o abordare echilibrată ar putea fi o cale mai eficientă de promovare a alimentației sustenabile.
Implicații pentru promovarea alimentației pe bază de plante
Cercetătorii subliniază că, pentru a încuraja adoptarea dietelor pe bază de plante, este important să schimbăm modul în care acestea sunt prezentate. În loc să fie accentuate doar beneficiile pentru mediu, ar trebui evidențiate și avantajele personale, precum gustul plăcut, plăcerea culinară și beneficiile pentru sănătate. Doar astfel se poate reduce stigmatizarea și se poate crește acceptarea socială a acestor alegeri alimentare.
În final, ostilitatea față de vegetarieni nu este despre mâncare, ci despre imaginea pe care o reflectă. Dacă vrem să facem loc în farfuriile noastre unor obiceiuri mai sănătoase și mai sustenabile, poate că ar trebui să începem nu doar cu ce punem în coșul de cumpărături, ci și cu mai multă înțelegere pentru alegerile altora. Până la urmă, schimbarea nu înseamnă izolare, ci includere.
