Târgul de pâine care s-a desfășurat weekend-ul trecut în Capitală, la Muzeul Satului, a avut parte de mulțime de oameni dornici să cumpere sau să guste alimentul despre care statisticile spun că este preferatul românilor. Nu toată lumea s-a declarat mulțumită însă de pâinea de la târg.
„Prosperitate, speranţă și bucurie prin intermediul pâinii în toate formele”, acesta a fost anunțul celor de la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, care au organizat Târgul Pâinii weekend-ul trecut, târg la care am regretat că nu am ajuns. „La târg participă brutari artizani, producători, comunităţi, ambasade ale unor ţări cu misiune în România, care ne vor prezenta tradiţiile lor reunite în jurul pâinii noastre de toate zilele”, au transmis organizatorii.
„Prostii”, îmi spune doamna Petruța Popescu, vecina mea din cartier. „Mai bine că n-ai ajuns. Am fost, știi ce era? Bătaie pe pâine! Coadă. Toată lumea a venit că au zis ăștia la radio și la tv că e sănătoasă. O fi, dar la ăștia la care am întrebat eu la tarabă cu ce e, mi-au zis – <cu făină din import> și mi-au dat papucii”, zice doamna. „Și, v-ați luat vreo pâine până la urmă?”, „Nu, dar îți zic că era bătaie să ia lumea pâine, și mai ales să mănânce acolo unde îți dădeau voie să guști din ea”. Doamna mai adaugă că, în plus, prețul pâinii era destul de piperat etc.
Pâine sănătoasă. „De unde știi?”
Caut să o conving că există oameni care chiar fac pâine bună, sănătoasă. „De unde știi?”, „Știu”, îi răspund scurt, în minte amestecându-se multe argumente care sunt cam în ceață momentan, asediate de furia doamnei.
Dacă ați observat, cam la toate târgurile de mâncare, românii stau la coadă la pâine și la mici…De ce se bat românii pe mici știm – că așa le stă în fire, dar de ce se bat pe pâine (că așa le stă în fire?) are și conotații moderne. Respectiv, toată propaganda, să îi zicem, din ultimul timp, vorbește despre „pâine ca la mama acasă”, „pâine sănătoasă de țară”, „pâine bio” și altele asemenea.
Părerile sunt enorm de împărțite în ceea ce privește „pâinea sănătoasă”. Spre exemplu, pe kaufland.md, după ce e lăudată la maxim făina din grîu, și că pâinea din amestec de făină de grâu are următoarele proprietăți speciale, la finalul finalului, după ce citești un text lung, apare ceva care se poate spune că relevă adevărul.
Românilor le place să mînânce pâine Foto Dissent Pins
Românilor le place să mănânce pâine
„Ce conține pâinea din amestec de făină de grâu. În general, pâinea albă conține puține substanțe nutritive și fibre alimentare. Făina de grâu are o mulțime de carbohidrați, dar, în schimb, nu are aproape deloc proprietăți sățioase. În cazul pâinii, se consideră că un consum excesiv poate avea un efect mai degrabă negativ asupra sănătății. Cauza este conținutul ridicat de sare, care poate fi periculos mai ales în cazul diferitelor boli preexistente, cum ar fi hipertensiunea.
Valoare nutritivă: 224 kcal; Carbohidrați: 47,7 g; Proteine: 6,7 g; Grăsimi: 1,1 g; Vitamine: Vitamina A – 0 µg, Vitamina B1: 0,14 mg; Vitamina B2: 0,07 mg, Vitamina B6: 0,09 mg, Vitamina C: 0 mg, Vitamina E: 0,6 mg; Minerale: Calciu: 36 mg; Fier: 1,7 mg; Potasiu: 177 mg; Magneziu: 40 mg; Sodiu: 553 mg”, notează sursa menționată. După cum exclama actrița Zendaya când era mai pe la începuturi: „Bam”!”.
Oricum ar fi, românilor le place pâinea de orice fel și de aceea dau buzna ori de câte ori e vreun târg, ori un alt eveniment la care se află și acest produs. Potrivit unei statistici INS, „pâinea și produsele de franzelărie reprezintă unul din alimentele de bază pentru toate categoriile de gospodării analizate. Pe ansamblul gospodăriilor, în anul 2018, consumul mediu lunar a fost de 8.00 kg (8,20kg/persoană in anul 2017), însemnând anual 96,5kg/persoană (98,4 kg/persoană în 2017)”! Datele reflectă nivelul de trai din România și obiceiurile din trecut, spun nutriționistii.
Pâinea în rolul principal
Sunt și români care au început să fie foarte atenți (precum doamna Petruța) la ingredientele pe care le conține, mai nou, „pâinea noastră cea de toate zilele”.„Chiar dacă mâncăm pâine cu semințe sau cu fibre, procentul carbohidraților rămâne destul de ridicat. Atenție la adaosul de sare, de zahăr, la adaosul de aditivi care conservă mai mult timp prospețimea pâinii. Trebuie să învățăm să ne uităm pe etichetă, lucru pe care, de obicei, nu prea îl facem”, a declarat doctor Simona Carniciu la Antena 3.
Există analize potrivit cărora această foame de pâine a românilor se bazează pe lipsurile cu care s-au confruntat în diverse perioade ale istoriei, uneori deloc avantajoasă, a poporului.
Sau, s-ar putea ca totul să aibă o „simplă” explicație, pe care o are chiar conf. univ. dr. Paula Popoiu, managerul Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”: „Pâinea e un element definitoriu în civilizația umană. Așa cum s-a născut o civilizație a orezului, tot astfel avem o civilizație a grâului în care pâinea joacă rolul central. Cerealele și pâinea au modelat de mii de ani viețile oamenilor, ca bază indispensabilă a existenței umane, a culturii și civilizației. Știm cu toții că dincolo de întrebuințarea sa ca aliment de bază în istoria popoarelor, pâinii ii sunt atribuite valențe divine, în credința iudaică și creștină, aceasta fiind asociată cu însăși Viața. «Pâinea noastră cea spre ființă» face parte din rugăciunea Tatăl Nostru, rostită cu speranță de milioane de oameni care împărtășesc aceeași credință”.
Redactor șef Documentare externă Rompres – actuala Agerpres, editor al Edițiilor de Colecție – Jurnalul Naționa editor al Jurnalului de Duminică – supliment al Jurnalului Național jurnalist online și print la Evenimentul Zilei senior editor la Revista CARIERE contributor la Elita României ș.a.
