Sărutul sub vâsc reprezintă cea mai cunoscută și îndrăgită tradiție de Anul Nou. Dar de unde provine și de ce ne sărutăm sub vâsc? „Răspunsul scurt la această întrebare este că nu există un motiv simplu!”, notează BBC.
Vâscul este o plantă despre care s-a scris în povești și mituri de multe sute de ani. Este ceea ce se numește o plantă parazită, ceea ce înseamnă că trebuie să crească pe alți copaci pentru a obține ceea ce are nevoie pentru a trăi.
Nu este posibil să-l crești singur în ghiveci sau în pământ. Cei mai des întâlniți copaci pe care crește în Marea Britanie, spre exemplu, sunt meri, dar poate crește pe alți arbori, potrivit BBC.
De ce oamenii se sărută sub vâsc de Anul Nou? „Răspunsul scurt la această întrebare este că nu există un motiv simplu!”, scrie BBC. Se crede că tradiția britanică (spre exemplu) de a săruta sub vâsc a început în anii 1700, dar a devenit mult mai populară de-a lungul anilor 1800. Prima mențiune despre vâsc în sărbătorile de Crăciun pare să fie a lui Charles Dickens în zilele Angliei victoriene.
Fani ai sărutului sub vâsc
La acea vreme victoriană, tradiția de a agăța vâscul de Crăciun s-a alăturat tradiției nordice care permitea unui bărbat să fure un sărut de la orice femeie prinsă sub vâsc. Dacă femeia a refuzat sărutul, simboliza ghinion. La fiecare sărut se scotea câte o boabă de pe ramură, iar când toate boabele dispăruseră, sărutul trebuia să se termine.
Deci în special cei din epoca victoriană au devenit mari fani ai sărutului sub această plantă și de atunci așa a rămas. Există până la 1.500 de specii de vâsc în întreaga lume, dar vâscul european pe care îl cunoaștem este un tip numit Viscum album. „ Odată ajunsă pe un copac gazdă, planta de vâsc trimite rădăcini care pătrund în scoarța copacului și în cele din urmă începe să pirateze unele dintre nutrienții și mineralele copacului gazdă.
De fapt, oamenii de știință clasifică vâscul drept plante „hemi-parazitare”, deoarece cele mai multe dintre ele au frunzele verzi necesare pentru fotosinteză, dar au evoluat pentru a profita de resursele plantei gazdă în loc să se fotosintezeze singure. Deci este o viață destul de ușoară, puțină fotosinteză ici și colo și multă mâncare și apă furate din copacii lor binefăcători nebănuiți”, scrie într-un mod colocvial despre vâsc University of Nebraska–Lincoln.
În fiecare casă trebuie sa existe măcar o crenguţă
Motivul pentru care nu există o explicație clară pentru care ne sărutăm sub vâsc este că planta a fost legată de multe povești și tradiții de-a lungul sutelor de ani și diferiți oameni o văd în moduri diferite.
Una dintre cele mai comune semnificații este că vâscul este văzut ca un simbol al fertilității și al vieții – și că acesta ar putea fi motivul pentru care ne sărutăm sub el. Iarna, când toți copacii sunt goi și multe plante au murit, vâscul rămâne verde și încă îl puteți vedea crescând în jurul ramurilor copacilor destul de fericit.
În noaptea dintre ani, în fiecare casă trebuie sa existe măcar o crenguţă de vâsc. O tradiţie veche spune că vâscul aduce noroc în anul care vine. Motivul? Vâscul e simbolul universal al regenerării, al renaşterii, al nemuririi, iar daca crenguţa este aşezata lânga o icoană, va spori şi şansele de a avea linişte sufletească tot anul. Se spune și la români, ca și la englezi și la alte popoare, că obiceiul sărutatului sub vâsc este practicat în noaptea dintre ani de cei care vor să fie însoţiţi de dragoste tot anul.
Există și alte povești despre de ce oamenii ar fi început să se sărute sub vâsc. Poveștile antice norvegiene și scandinave sunt de acord că vâscul are semnificații de dragoste și prietenie.
Alte povești despre vâsc
Deoarece vâscul are frunze veșnic verzi, druizii celtici îl considerau un simbol al vitalității. Ei credeau că o băutură făcută cu vâsc poate oferi fertilitate oricărui animal sau om și era, de asemenea, un antidot pentru toate otrăvurile. De asemenea, credeau că ar putea alunga spiritele rele. Crengile au fost agățate în uși la începutul unui nou an pentru a proteja casa pentru anul următor. O creangă de vâsc simbolizează, de asemenea, dragostea, pacea și bunăvoința în casă.
Într-o veche legendă nordică, Baldur, fiul lui Odin, zeul războiului, a fost profețit că va fi ucis. Mama lui Frigg, zeița iubirii, s-a întâlnit cu toate ființele vii – plante și animale – primind promisiunea că nimic nu va face rău fiului ei. Dar ea a uitat să vorbească cu vâscul umil, așa că Loki, șmecherul, a făcut o săgeată din lemn de vâsc și l-a ucis pe Baldur. Într-o versiune a poveștii, zeii au reușit să-l învie pe Baldur, așa că Frigg a declarat vâscul un simbol al iubirii și a promis că va săruta pe oricine trecea pe sub el. Acesta poate fi începutul practicii noastre moderne de a săruta sub vâsc.
Alte tradiții, inclusiv relatările grecești și romane, descriu vâscul ca pe o plantă a păcii și a prieteniei. Cu atât de multe conexiuni în diferite culturi cu iubirea și prietenia și crearea unei noi vieți, este clar cum s-a dezvoltat o tradiție de a împărtăși un sărut sub vâsc, conchide BBC.
Citiți și: Pentru noroc de Anul Nou. Strugurele de la miezul nopții și alergatul cu valiza /VIDEO
