Mâncăm cu toții chipsuri, cereale, prăjituri și alte alimente ultraprocesate, trebuie să recunoaștem. Uneori, poate că încercăm să limităm ocaziile în care ajungem să consumăm astfel de produse. Și ar fi foarte bine să o facem cât mai des. Pentru că, așa cum este deja cunoscut, consumarea regulată a alimentelor ultraprocesate are efecte negative pe termen lung.
Consumul excesiv de chipsuri, cereale, prăjituri, budinci și alte alimente ultraprocesate poate fi atribuit unui set complex de factori, inclusiv aspecte sociale, psihologice și biologice. Alimentele ultraprocesate sunt adesea foarte accesibile și prezente în mod abundent în magazinele de alimente. Publicitatea intensă și ambalajul atractiv pot crea o atracție puternică către aceste produse, chiar și atunci când oamenii sunt conștienți de calitatea lor nutrițională scăzută.
De ce consumăm alimente ultraprocesate?
Alimentele ultraprocesate, bogate în grăsimi, zaharuri și sare, pot oferi senzații de plăcere și satisfacție imediată. Acest lucru poate duce la dezvoltarea unei dependențe de gustul și textura acestor alimente, chiar și în detrimentul conștientizării impactului negativ asupra sănătății pe termen lung.
De multe ori, oamenii tind să se îndrepte spre alimente bogate în calorii și carbohidrați în momente de stres sau disconfort emoțional. Această abordare poate oferi o formă de consolare temporară, dar adesea duce la consum excesiv și, în final, poate afecta sănătatea.
De asemenea, unele alimente ultraprocesate sunt adesea mai accesibile din punct de vedere financiar și pot fi găsite în mod facil în alimentația zilnică. Pentru unii oameni, acestea pot părea o opțiune mai convenabilă în comparație cu produsele alimentare proaspete și sănătoase.
Nu în ultimul rand, obiceiurile alimentare dobândite de-a lungul timpului și nivelul de educație nutrițională pot influența alegerile alimentare. Dacă o persoană a crescut cu un regim bogat în alimente ultraprocesate sau nu a fost expusă la educație nutrițională adecvată, este posibil să adopte obiceiuri alimentare nesănătoase.
Cum ne pot afecta sănătatea produsele ultraprocesate?
Deși consumul moderat de alimente ultraprocesate nu este neapărat problematic, un regim alimentar preponderent bazat pe acestea poate duce la o serie de probleme de sănătate, inclusiv obezitate, afecțiuni cardiovasculare, diabet și alte complicații. Alimentele ultraprocesate, caracterizate prin prelucrare intensivă și conținut ridicat de aditivi, pot avea numeroase efecte negative asupra sănătății pe termen lung.
Consumul frecvent de alimente ultraprocesate este asociat cu creșterea riscului de obezitate. Aceste produse sunt adesea bogate în calorii goale, zaharuri adăugate și grăsimi nesănătoase, contribuind la creșterea în greutate. Consumul excesiv de zaharuri adăugate, prezent în multe alimente ultraprocesate, poate contribui la rezistența la insulină și, în final, la dezvoltarea diabetului de tip 2.
Alimentele ultraprocesate pot contribui la creșterea riscului de boli cardiovasculare. Conținutul ridicat de grăsimi saturate, sodiu și aditivi poate afecta nivelurile de colesterol, tensiunea arterială și inflamațiile, toate acestea fiind factori de risc pentru afecțiunile cardiovasculare.
Mai mult, alimentele ultraprocesate pot afecta metabolismul, conducând la dezechilibre în nivelurile de glucoză și insulină, care pot duce la diverse probleme metabolice. De asemenea, conținutul scăzut de fibre din aceste alimente poate duce la tulburări digestive, constipație și afectarea sănătății microbiomului intestinal. Alimentele ultraprocesate pot să furnizeze cantități reduse de nutrienți esențiali și să conțină aditivi care pot interfere cu absorbția acestora. Acest lucru poate duce la deficiențe nutriționale pe termen lung.
Studiu: Consumăm mâncare “predigerată”
Ce înseamnă “predigerat”? Pentru a produce alimente ieftine și delicioase, culturile alimentare de bază, cum ar fi porumbul, grâul și cartofii, sunt dezmembrate în părțile lor moleculare sau ceea ce producătorii numesc “suspensii”.
“Cea mai mare parte a ceea ce se extrage este suspensia de amidon, un amestec lăptos de amidon și apă, dar avem și proteine și fibre extrase”, potrivit unei explicații oferite de cei de la Starch Europe, parte a Asociației Europene a Industriei Amidonului, citate de CNN.
“Aproximativ jumătate din suspensia de amidon este folosită pentru a produce zaharuri pe bază de amidon și alți derivați”, se arată în materialul video. “Aceștia sunt creați prin hidroliză, un proces similar cu digestia umană”. Apoi, cu ajutorul coloranților artificiali, aromelor și emulsificatorilor, aceste suspensii sunt încălzite, bătute, modelate sau extrudate în orice produs alimentar pe care producătorul îl poate imagina.
“Ar putea fi o pizza dacă pui niște brânză și roșii deasupra. Ar putea fi o chiflă de hamburger. Ar putea fi un baton de cereale, o cereală pentru micul dejun, o înghețată sau o prăjitură – toate au aceeași listă de ingrediente de bază de pornire”, a declarat van Tulleken, colaborator al BBC și autor al cărții “Ultra-Procesed People” din 2023: De ce mâncăm cu toții lucruri care nu sunt alimente… și de ce nu ne putem opri?”.
“Este o iluzie a alimentelor”, a adăugat el. “Dar este foarte costisitor și dificil pentru o companie alimentară să facă alimente care sunt reale și întregi, și mult mai ieftin pentru companiile alimentare să distrugă alimentele reale, să le transforme în molecule și apoi să le reasambleze pentru a face orice doresc.”
Citește și: Românii cheltuie pe mâncare o treime din venit, la fel ca în urmă cu un secol
