Rețeaua electrică a Cubei a eșuat pentru prima dată în jurul prânzului zilei de vineri, după ce una dintre cele mai mari centrale electrice de pe insulă s-a închis, lăsând brusc peste 10 milioane de persoane fără energie. Cum au apărut asemenea probleme energetice de amploare în Cuba – țara care trăiește preponderent din turism și e promovată drept „plină de viață, lumină și culoare”.
Chiar înainte de prăbușirea rețelei, un deficit de energie electrică a forțat vineri guvernul comunist din Cuba să trimită acasă lucrători de stat neesențiali și să anuleze orele de școală pentru copii, pentru a economi combustibilul la generatoare. Luminile au început să pâlpâie în casele cubanezilor vineri seara, oferind o oarecare speranță că energia va fi restabilită. Nicio șansă. Guvernul Cubei a declarat că se lucrează din nou pentru a restabili serviciul electric de pe insulă, după ce presa de stat a informat sâmbătă că rețeaua națională s-a prăbușit pentru a doua oară în 24 de ore, potrivit Reuters.
Cel mai înalt oficial al țării în domeniul electricității, Lazaro Guerra (directorul general pentru electricitate al Ministerului Energiei și Minelor) a declarat sâmbătă, într-un program de știri de la televiziunea de stat, că o altă defecțiune a rețelei din vestul Cubei i-a forțat pe tehnicieni să înceapă din nou conectarea a trei centrale electrice importante la sistem, blocând temporar vreun progres în această problemă.
„Nu vă pot asigura că vom putea finaliza astăzi conectarea sistemului, dar estimăm că ar trebui să existe progrese importante astăzi”, a spus Guerra. Chiar înainte de declarația lui Guerra, CubaDebate, unul dintre instituțiile media de stat ale insulei, a declarat că operatorul de rețea, UNE, a raportat o „deconectare totală a sistemului electroenergetic național”.
Guerra nu a confirmat direct prăbușirea totală, lăsând o oarecare confuzie cu privire la ceea ce s-a întâmplat exact. Vineri, compania națională de electricitate (UNE) a afirmat că a generat un nivel minim de energie, datorită unor „microsisteme” suplimentare, care ar trebui să fie utilizate pentru a reporni centralele termoelectrice și generatoarele plutitoare din mai multe provincii ale țării și de care beneficiază deja aproximativ 19.000 de persoane de pe întreaga insulă. Cu toate acestea, la căderea nopții, marile bulevarde din Havana erau în beznă, cu excepția luminilor furnizate de anumite hoteluri, spitale și câteva restaurante și baruri private capabile să funcționeze cu generatoare, notează AFP.
Cuba- o țară, mai multe probleme
Dar ce s-a întâmplat exact? Cum de a ajuns această țară în pragul unui asemenea colaps? „Ne-am dus la un restaurant și nu aveau mâncare pentru că nu era curent, acum suntem și fără internet”, a spus turistul brazilian Carlos Roberto Julio, care a sosit recent la Havana, potrivit NBC News. El a adăugat, susținut și de alți turiști, că, „abia sosiți în Cuba, iată că sunt deja multe probleme”
Pana de curent marchează un nou punct maxim în această îară în care viața a devenit, potrivit aceleiași surse, din ce în ce mai insuportabilă, locuitorii suferind de lipsă de alimente, combustibil, apă și medicamente.
Prim-ministrul Manuel Marrero a dat vina săptămâna aceasta, în ceea ce privește agravarea situației în domeniul energetic (adesea oprit de la 10, până la 20 de ore pe zi în mare parte a insulei) , pe infrastructura deteriorată, penuria de combustibil și cererea în creștere.
„Lipsa de combustibil este cel mai mare factor”, a spus Marrero într-un mesaj televizat către națiune. În plus s-a dat vina și pe uraganul Milton, care săptămâna trecută a paralizat capacitatea insulei de a livra combustibil limitat de la bărci în larg către centralele sale, au spus oficialii.
Statele Unite au negat orice rol în colaps
Mai mult: guvernul Cubei dă vina pe embargoul comercial al SUA, precum și pe sancțiunile lui Donald Trump pe când era președintele Americii, în ceea ce privește dificultățile în achiziționarea de combustibil și piese de schimb pentru operarea centralelor sale pe bază de petrol.
Potrivit analiștilor, livrările de combustibil pe insulă au scăzut semnificativ în acest an, deoarece Venezuela, Rusia și Mexic, cândva furnizori cheie, și-au redus exporturile către Cuba.
Statele Unite au negat vineri orice rol în colapsul rețelei din Cuba.
Un purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate a Casei Albe a declarat că „Statele Unite nu sunt de vină pentru întreruperea curentă de pe insulă sau pentru situația energetică generală din Cuba”. De asemenea, un oficial al Departamentului de Stat a spus vineri seara că Washingtonul monitorizează îndeaproape impactul umanitar potențial al panei de curent, dar că guvernul cubanez nu a cerut asistență.
O seară normală de vineri, în Cuba
Pentru mulți cubanezi, departe de politică și obișnuiți cu întreruperi regulate de curent, „pana de curent la nivel național nu a fost cu nimic mai mult decât ceea ce se întâmplă acolo într-o seară normală de vineri”, mai adaugă NBC. Și este dat ca exemplu domnul Carlos Manuel Pedre (exact așa, Pedre, nu Pedro) care a spus că a optat „pentru plăceri simple în a-și petrece timpul”: „În vremurile în care trăim, cu tot ce se întâmplă în țara noastră, cea mai logică distracție este dominoul”, a spus el pentru NBC, în timp ce se afla în miezul acțiunii – acest joc popular, cu prietenii. „Suntem în criză totală”, a conchis el.
După cum menționam mai sus, în timp ce cererea de energie electrică a crescut în ultimii ani alături de sectorul privat încipient al Cubei, oferta de combustibil a scăzut brusc. Pe larg, cel mai mare furnizor de petrol al Cubei, Venezuela, a redus transporturile către insulă la o medie de 32.600 de barili pe zi în primele nouă luni ale anului, abia jumătate din cei 60.000 bpd trimisi în aceeași perioadă a anului 2023, potrivit datelor de monitorizare a navelor și documente interne de transport de la compania de stat PDVSA din Venezuela.
PDVSA, a cărei infrastructură de rafinare este, de asemenea, în dificultate, a încercat anul acesta să evite un nou val de deficit de combustibil acasă, lăsând volume mai mici disponibile pentru export în țările aliate precum Cuba. Rusia și Mexic, care în trecut au trimis combustibil în Cuba, au redus foarte mult transporturile.
Deficiențele au lăsat Cuba să se descurce singură pe piața spot mult mai costisitoare într-un moment în care guvernul său este aproape falimentar.
Cuba rămâne fără pâine
La începutul anilor 1990, economia cubaneză a suferit o criză similară celei intervenite după prăbușirea Uniunii Sovietice, potrivit Foreign Policy. În 1993, o estimare a informațiilor naționale a CIA a prezis „o șansă mai bună” de colaps al regimului „în următorii câțiva ani”.
De fapt, CIA a prezis dispariția iminentă a regimului cubanez încă din 1959, când administrația Eisenhower se aștepta să răstoarne guvernul revoluționar al lui Fidel Castro înainte de a-și părăsi funcția. Când ambasadorul SUA în Cuba, Philip Bonsal, a propus să i se ofere lui Castro o ramură de măslin pentru a contracara influența în creștere a Uniunii Sovietice, secretarul adjunct pentru Afaceri Interamericane Thomas Mann a răspuns: „Cel mai bun pariu al nostru este să așteptăm un regim succesor”. Administrațiile ulterioare americane au crezut că regimul cubanez va fi răsturnat de atacuri paramilitare din exil, un embargo economic cuprinzător, prăbușirea Uniunii Sovietice și, în cele din urmă, moartea lui Castro…
În prezent, după cum evidențiază Reuters, guvernul comunist al Cubei a redus cu un sfert greutatea rației de pâine zilnică subvenționată a poporului, cea mai recentă lipsă pentru a încorda schema de subvenții veche de zeci de ani creată de „regretatul” Fidel Castro. Pâinea, unul dintre puținele produse alimentare de bază încă subvenționate în Cuba, va fi redusă de la 80 de grame la 60 de grame.
Cu toate acestea, mulți cubanezi, care câștigă în jur de 4648 de pesos pe lună, sau în jur de 15 dolari, cu greu își pot permite să cumpere pâine mai scumpă de pe piața privată, lăsându-i cu puține alternative. „Trebuie să acceptăm, ce altceva putem face?”, a declarat, pentru Reuters, Dolores Fernandez, rezidentă din Havana, în timp ce stătea în fața unei brutării.
Cuba a declarat recent că a rămas fără făina de grâu de care are nevoie pentru a produce pâinea, o situație dificilă pe care guvernul o pune pe seama embargoului comercial al SUA, o rețea complexă de restricții care complică tranzacțiile financiare globale ale Cubei.
Poporul cubanez, aproape de bezna totală
În fapt, Cuba suferă de o penurie extremă de alimente, combustibil și medicamente, deficiențe care au provocat un exod record al cetățenilor săi către Statele Unite.
Cartela de rație a Cubei, sau „libreta”, așa cum este cunoscută printre locuitorii insulei, a fost odată considerată un semn distinctiv al revoluției lui Fidel Castro din 1959, oferind o gamă de produse la preț redus tuturor cubanezilor, inclusiv pâine, pește, carne, lapte și articole de curățenie și articole de toaletă.
Astăzi, guvernul afectat de criză oferă doar o fracțiune din aceste produse și, adesea, ele ajung cu întârziere, de proastă calitate sau deloc. Bernardo Matos, din Havana, a spus pentru Reuters: „Calitatea (n.r. – pâinii) este teribilă. Făina are gust de acid”.
Cuba a solicitat ajutor, la începutul lui 2024, la Programul Alimentar Mondial pentru a garanta furnizarea de lapte praf subvenționat pentru copii, un alt element esențial al registrului de rații cubaneze care s-a diminuat recent.
Tot analiștii vorbesc despre faptul că profunzimea disperării și nemulțumirii oamenilor este motivul pentru care unii oficiali americani cred că deznodământul regimului din Cuba ar putea fi, în sfârșit, cel așteptat și de CIA. Dar, până atunci, în afara colapsului energetic, poporul cubanez e aproape de bezna totală.
Citiți și: Țara cu cei mai fericiți oameni: Costa Rica raționalizează energia electrică