Întrebarea „De ce a ajuns Elena Lasconi ciuca miștoilor presei?” nu poți să o pui decât dacă știi cam ce se întâmplă în spatele unei campanii, indiferent că vorbim de o campanie prezidențială, de o campanie de marketing pentru vândut roșii în piață, sau de o campanie pentru promovarea ciorapilor fără vârf. Subsemnatul are diplomă în zonă deci, implicit și autoritatea necesară.
Elena Lasconi a făcut gafă după gafă
Aleasă în calitate de băgătoare de seamă supremă la partidul care, deși se numește Uniunea Salvați România, a reușit să bage România în hazna până la gât, (scuzați-mi expresia dură, dar asta e relitatea) o dată ce s-au dulcegărit la mierea guvernării. Elena Lasconi a băgat la înaintare un tupeu și obrăznicie rar întâlnite în politica românească. Haide să alegem fasolea declarațiilor doamnei Lasconi și să vedem de ce a ajuns în acest moment doica șefă a partidului progresist și neomarxist, ce vrea să bage România în ceață, ciuca miștourilor. Nici nu și-a înmuiat bine biscuiții personali în ceaiul puterii de partid că Elena Lasconi a și început cu gafele.
Prima gafă a fost chemarea șefului celui de al doilea mare partid din România și anume PNL (și mai specific, pe generalul Ciucă) la ordin. Doamna Lasconi a vrut nici mai mult nici mai puțin decât ca generalul Ciucă să-i pupe vârfurile condurilor, ca în epoca fanariotă și să o sprijine „pă duduie” în demersul său de a se duce la Cotroceni la altă toaletă decât cea la care se duce președintele Iohannis. Greu de crezut că un partid de talia PNL, a cărui istorie se întinde pe o sută și ceva de ani și care are totuși o oarecare greutate, ar accepta propunerea unei neica nimeni politic, primăriță de Câmpulung, de a candida la deschiderea borcanului cu acadele prezidențiale. Atacurile pe care Elena Lasconi le-a declanșat, avându-i ca victime pe Marcel Ciolacu, Klaus Iohannis, George Simion și alți lideri politici, care apar pe la televizor sunt de o imbecilitate ieșită din comun. Strategii de campanie ai doamnei Lasconi a cărei meclă am văzut-o mai des decât văd cartela de la metrou, se axează pe raportul calitativ existențial al beneficiarului campaniei în raport cu ceilalți candidați. Dacă ai terminat o facultate obscură la Deva unde prin centrul orașului trece ditamai țeava, oraș cu tradiție universitară recunoscută doar de gâștele localnicilor de prin preajmă și dacă ai terminat această facultate cu note mici și foarte mici, atunci e bine să ții pliscul și să nu îți treci în CV gogoși făcute după rețeta pe care ai învățat-o la Pro tv, când erai unul umil reporter și ziceai „sărut mâna” la portar. Toată vâltoarea creată în jurul studiilor doamnei Lasconi este de fapt o mare tâmpenie, așa cum o tâmpenie este și solicitarea diplomei de bacalaureat lui Marcel Ciolacu. În contextul alegerilor prezidențiale nu are niciun fel de relevanță dacă ai studii universitare la Bioterra, care e ciuca universităților din România, sau la Harvard. Aduceți-vă aminte că în guvern, pe vremea lui Ponta, a fost adusă o eminentă absolventă de facultatea americană (Harvard mi se pare) și pusă ministru de finanțe. A șters Băsescu cu ea pe jos, în timp ce Ponta își căuta ideile uitându-se pe pereți sau pe parchet. Un alt motiv pentru care doamna Lasconi va trage partidul în jos la alegerile parlamentare este și aroganța tupeistă pe care și-a agățat-o de gât prin declarații. Mult prea multe și mult prea diverse, ca să stau să le pomenesc acum. Am petrecut vreo trei săptămâni alături de doamna Lasconi la „Ferma vedetelor”, oroarea aia de emisiune de la Pro tv, în care manipularea și minciuna erau la ordinea zilei și pot să spun cu mâna pe coada câinelui că Elena Lasconi nu are nici calificarea necesară și nici datele necesare măcar pentru a șterge praful de pe biroul prezidențial. Povestea asta cu „prima femeie președinte” e un slogan pe care doamna Lasconi îl aruncă cu tupeu în față, pentru că domnia sa nu are nici capacitatea organizatorică, nici abilitățile necesare luării unor decizii pertinente la nivel național. Ca să nu mai vorbim de demonstrația de mediodiocritate pe care domnia sa o face cu fiecare declarație pe care o dă.
Vorba Ancăi Alexandrescu, între Elena Lasconi, a cărei falsitate și îngâmfare dă în clocot mai ceva ca laptele pus la fiert și Diana Șoșoacă o aleg fără niciun fel de dubiu pe Diana Șoșoacă, chiar dacă pe lista preferințelor mele pentru prezidențiale Diana Șoșoacă este pe penultimul loc, înaintea doamnei Lasconi.
Astăzi, Gică Contra vă urează să aveți pereții tapetați cu varză acră și opinci de firmă.