Datoria publică a României, raportată la produsul intern brut, a avut un ritm de creștere, începând cu 2020, anul pandemiei de coronavirus, care a făcut din țara noastră o adevărată campioană a îndatorării în Uniunea Europeană. Mai mult decât atât, nivelul gradului de îndatorare a crescut în 2024 față de anii anteriori și ridică semnale de alarmă cu privire la sustenabilitate.
Datoria publică a României crește vertiginos
Datoria publică a României raportată la produsul intern brut este încă mică, în comparație cu alte țări din Uniunea Europeană.
Ritmul în care a crescut între 2019 și 2023 este însă cel mai mare din blocul comunitar. Astfel, dacă în 2019, ultimul an de dinainte de pandemia de coronavirus, nivelul datoriei publice era de 35% din PIB, în 2023 ponderea a ajuns la 48,9%, potrivit datelor oficiale publicate de Eurostat, serviciul statistic al Comisiei Europene.
Este un avans de 13,9 puncte procentuale, cel mai mare din Uniunea Europeană.
Pe locul doi la acest capitol se află Cehia, cu o majorare de 12,8 puncte procentuale a ponderii în PIB a datoriei publice în intervalul de timp amintit, urmează Franța și Finlanda, ambele cu un avans de 11,8 puncte procentuale, respectiv Estonia, cu 11,2.
Toate celelalte țări din Uniunea Europeană în care ponderea datoriei publice a crescut au avut un avans de sub 10 puncte procentuale, potrivit datelor Eurostat analizate și prelucrate de Oficiul de Știri.
Există și țări în care s-au înregistrat reduceri ale ponderilor datoriei publice în PIB între 2019 și 2023: Grecia (- 19,3%), Cipru (- 18,7%), Portugalia (-18,2%), Irlanda (- 12,6%), Croația (-9,1%), Danemarca (- 4,7%), Suedia (- 4,2%) și Olanda (- 2,5%).
În cazul Uniunii Europene, ponderea datoriei publice în PIB a crescut în intervalul amintit cu 3,4%.
Cel mai prost la capitolul grad de îndatorare (pondere a datoriei publice în PIB) în Uniunea Europeană stătea în 2023 în continuare Grecia, cu o pondere de 163,9%, urmată de Italia, cu 134,8%, Franța, cu 109,9%, Spania 105,1%, Belgia 103,1%.
Gradul mediu de îndatorare al Uniunii Europene era în 2023 de 80,8%.
Cu o pondere de 48,9%, România se afla încă în 2023 sub plafonul de 60% din PIB prevăzut pentru țările membre UE de Tratatul de la Maastricht, de asemenea sub nivelul de 50% din PIB, peste care Comisia Europeană impune anumite măsuri de corecție bugetară.
Datoria publică a României s-a dublat între 2019 și 2023
Dacă în privința evoluției gradului de îndatorare România este campioana Uniunii Europene, nici în ceea ce privește creșterea datoriei publice în valori absolute nu stăm cu mult mai bine.
Țara noastră avea în 2019 o datorie publică de 77,96 miliarde euro, care până în 2023 a crescut la 157,65 miliarde euro.
Este o majorare cu 79,68 miliarde euro, practic un avans mai mult decât dublu, exprimat în procente fiind de 102,2%.
Doar Estonia a înregistrat în aceeași perioadă o creștere mai puternică, dar sumele sunt la un alt nivel. În țara baltică, datoria publică s-a triplat între 2019 și 2023, de la 2,58 miliarde euro la 7,70 miliarde euro, adică un avans de 199,2%.
Chiar dacă în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene datoriile publice în sume absolute au crescut între 2019 și 2023, ritmul de creștere a fost net inferior celor din Estonia și România, în nicio altă țară nemaifiind înregistrat un avans mai mare de 100%.
Datoria publică a blocului comunitar a crescut în medie cu 27,10%, de la 10.932,97 miliarde euro în 2019 la 13.895,59 miliarde euro în 2023.
Semnale de alarmă privind lipsa de sustenabilitate
Datoria publică a României a ajuns la 964,3 miliarde lei la finalul lui 2024, adică aproximativ 193 miliarde de euro.
Față de 2023, când se ridica la 157,65 miliarde euro, este un nou avans de peste 35 de miliarde de euro, adică peste 22% în doar un an de zile.
Mai mult decât atât, pe fondul încetinirii puternice a avansului economic în 2024, datoria publică a ajuns să reprezinte 54,6% din PIB, fiind una din cauzele majore, alături de nivelul deficitului bugetar, ale măsurilor de austeritate impuse de Comisia Europeană și aplicate de guvernul de la București în 2025.
Iar Planul bugetar-fiscal pe termen mediu, deci proiecțiile oficiale ale guvernului român, care de multe ori s-au dovedit a fi mult prea optimiste, anticipează un vârf al datoriei publice de 62,6% din PIB în anul 2029.
Cerințele din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene stipulează că deficitele publice (deficitul bugetar) nu ar trebui să depășească 3% din PIB, iar datoria publică să nu depășească 60% din PIB.
În cazul în care un stat membru nu îndeplinește aceste cerințe, trebuie să aibă loc o ajustare a finanțelor publice într-o perioadă de ajustare de patru ani, care poate fi prelungită la șapte ani dacă țara se angajează să pună în aplicare reforme structurale sau investiții publice care pot stimula creșterea economică și consolida sustenabilitatea fiscală, împreună cu alte criterii.
Guvernanții de la București insistă asupra faptului că nivelul datoriei publice a României este încă unul mic, sub plafonul de 60% impus de tratatul de funcționare al UE, mai ales în comparație cu situația din alte state membre ale blocului comunitar, unde gradul de îndatorare a trecut de 100%.
Există însă numeroase voci din rândul analiștilor economici care avertizează că pentru economia României, date fiind caracteristicile sale specifice, un nivel de peste 40% al datoriei publice poate duce oricând la scăparea gradului de îndatorare de sub control și conduce la o datorie publică nesustenabilă.
Degradarea ratingului de țară din ultima perioadă este doar unul din factorii de risc, ce crește costurile de finanțare a datoriei guvernamentale și ridică noi semnale de alarmă cu privire la riscurile din ce în ce mai mari privind o lipsă de sustenabilitate în ceea ce privește datoria publică a României.
Citește și: Sistemul bancar din România, la mâna capitalului străin. Poate salva acesta țara de la o criză financiară?
