Dan Dungaciu, unul dintre cei mai cunoscuți analiști politici și specialiști în geopolitică din România, a discutat despre realitățile politice din Uniunea Europeană și despre impactul pe care îl au partidele suveraniste asupra viitorului acestei uniuni. În cadrul unei emisiuni realizate de Marius Tucă, Dungaciu a abordat conflictele ideologice interne din Europa, subliniind cum partidele suveraniste care militează pentru o Europă a națiunilor sunt văzute ca o amenințare la adresa proiectului federalist susținut de instituțiile europene. Analistul a arătat că, în acest context, Bruxelles-ul folosește un limbaj dublu și pretexte externe, precum războiul din Ucraina, pentru a consolida puterea centralizată la nivelul Uniunii Europene.
Suveranismul vs. Federalismul: Conflictul ideologic din Uniunea Europeană
Dan Dungaciu a explicat că în Uniunea Europeană se duce o luptă profundă între două viziuni politice fundamentale: suveranismul și federalismul. Pe de o parte, sunt partidele suveraniste, care militează pentru o Europă a națiunilor, în care fiecare stat membru păstrează suveranitatea națională și nu este sub controlul unui aparat centralizat. Aceste partide se opun centralizării excesive și doresc o Uniune Europeană care să respecte diversitatea națională și să păstreze un grad ridicat de autonomie pentru statele membre.
Pe de altă parte, partidele mainstream, care susțin un proiect federalist, promovează o integrare politică și economică mai profundă, cu mai multă putere concentrată în instituțiile europene și mai puțină autonomie pentru statele naționale.
Analistul a subliniat că acest conflict nu este doar despre persoane sau figuri politice, ci despre ideologiile fundamentale pe care acestea le reprezintă. Potrivit lui, pentru a implementa proiectul federalist fără opoziție, este necesar ca partidele suveraniste și cele de protest să fie marginalizate și înlăturate.
Dungaciu a afirmat că lupta nu este împotriva unei figuri politice, precum Marine Le Pen, ci împotriva ideilor pe care aceste partide le promovează – o Europă a națiunilor care nu este federalizată.
„Pentru asta trebuie să-ţi cureţi, iertaţi-mă că spun, aproape cam canaliile: inamicul intern. Nu e neapărat o luptă împotriva doamnei Le Pen. Este împotriva a ceea ce reprezintă aceste tipuri de partide, care zic «make Europe great again», o Europă a naţiunilor, care nu e federalizată. Mainstream-ul vrea să federalizeze şi atunci vrea să se întărească foarte puternic, să nu permită acestor partide să ajungă la putere”, a spus acesta.
Războiul din Ucraina, pretextul pentru consolidarea puterii centrale la Bruxelles
Un alt subiect important abordat de Dungaciu în cadrul emisiunii a fost modul în care războiul din Ucraina a fost folosit ca un instrument de consolidare a puterii centrale la nivelul Uniunii Europene. Analistul a afirmat că Uniunea Europeană, în fața conflictului din Ucraina, a preluat agenda administrației Biden și a folosit acest context pentru a justifica necesitatea unei „unități politice” în fața amenințărilor externe, în special din partea Rusiei.
„Ce înseamnă Ucraina acum? Europenii ştiu foarte bine că Ucraina nu poate fi salvată. Ştiu foarte bine că dacă americanii n-au reuşit să scoată ruşii, ei nu au nicio şansă. Dar ce spun europenii? Foarte subtil, au preluat toată agenda administraţiei Biden, care a fost pro-Ucraina. Ideea era: luptăm prin terţ împotriva Rusiei, slăbim Rusia prin Ucraina”, a explicat el.
Astfel, în opinia sa, europenii folosesc războiul din Ucraina nu doar ca un subiect de politică externă, ci și pentru a întări retorica federalistă, care susține necesitatea unei integrări mai mari la nivelul Uniunii Europene.
Dungaciu a atras atenția asupra faptului că, deși liderii europeni știu că nu pot salva Ucraina doar cu sprijin european, acest subiect este folosit pentru a justifica necesitatea unui „proiect politic” comun și al unui mai mare control asupra statelor membre.
El consideră că Uniunea Europeană se ascunde în spatele agendei americane și se folosește de contextul geopolitic pentru a-și consolida puterea.
Centralizarea puterii la Bruxelles și reacțiile partidelor suveraniste
Dungaciu a menționat cum centralizarea puterii la Bruxelles și discursurile care subliniază unitatea politică în fața amenințărilor externe nu sunt neapărat despre protecția Uniunii Europene, ci despre realizarea unui proiect federalist. Partidele suveraniste, care se opun acestei centralizări, sunt văzute de liderii europeni ca o amenințare la adresa acestui proiect.
„Mainstream-ul vrea să federalizeze Uniunea Europeană și atunci vrea să se întărească foarte puternic. Nu permite acestor partide să ajungă la putere pentru că acestea ar putea pune frâne în Consiliu. În acest sens, trebuie să terminăm cu aceste partide care se opun federalizării, pentru a ne face proiectul politic și a ieși câștigători”, a explicat el. Astfel, potrivit acestuia, lupta împotriva partidelor de protest este, de fapt, o luptă împotriva ideologiilor care se opun federalizării Uniunii Europene.
Viitorul Uniunii Europene și impactul conflictului ideologic
Lupta ideologică din Uniunea Europeană se află pe cale de escaladare, cu partidele suveraniste câștigând tot mai mult teren în fața unei Uniuni Europene tot mai centralizate. Dan Dungaciu consideră că această luptă nu este doar una politică, ci una de principiu, între două viziuni fundamentale despre viitorul Europei. Bruxelles-ul, prin discursurile sale, încearcă să justifice consolidarea puterii centrale, folosind conflicte externe precum războiul din Ucraina, pentru a-și promova proiectul federalist.
În fața acestei realități, partidele suveraniste vor continua să se opună unui proiect federalist care, în opinia lor, amenință suveranitatea statelor naționale și diversitatea Europei. Războiul din Ucraina, în acest context, joacă rolul unui pretext, iar impactul acestui conflict asupra politicii interne a Uniunii Europene va fi unul semnificativ.
Astfel, Europa se află într-un moment decisiv, iar direcția în care va evolua Uniunea Europeană va depinde de cum vor evolua conflictele ideologice între suveraniști și federalisti. În acest context, va fi important să urmărim cum se va desfășura această luptă politică în viitorul apropiat și ce impact va avea asupra relațiilor internaționale și interne ale Uniunii Europene.
