Declarând drept neconstituțională legea indexării pensiilor militare, Curtea constituțională arată încă o dată că are legătură cu Constituția cât are salamul cu acceleratul de Deva.
Curtea Constituțională a României a devenit inamicul public numărul 1 al democrației. Chiar dacă pare ciudat, cei nouă judecători de la Curtea constituțională, a căror principal scop este acela al apărării cu orice preț a Constituției calcă încă odată în picioare principiile democratice, răspunzând “prezent” la chemarea Guvernului, care dă din colț în colț precum șoarecele în cușcă în căutare de bani. Cei nouă judecători ai Curții constituționale, îndopați cu bani ca gâsca de pate cu boabe, să dovedesc a fi bisturiul cu care Guvernul României taie în carne vie. Sesizați de avocatul poporului privind constituționalitatea legii prin care pensiile militare erau indexate, Curtea constituțională a răspuns cu tupeu că Legea privind indexarea pensiilor militare este neconstituțională.
“CCR a decis, marți, 11 martie 2025, că legea de completare a Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare este neconstituțională. Decizia a fost luată în urma unei sesizări din partea Avocatului Poporului, iar Curtea a adoptat-o cu unanimitate de voturi. Conform motivării CCR, reglementarea a două sisteme de echilibrare a pensiilor militare, cu regimuri juridice diferite în funcție de data intrării în vigoare a legii, încalcă principiul nediscriminării prevăzut în articolul 16 din Constituție. Această decizie este definitivă și general obligatorie, iar detaliile fundamentării vor fi publicate în Monitorul Oficial al României.
În şedinţa din data de 11 martie 2025, Curtea Constituţională, în cadrul controlului de constituţionalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Avocatul Poporului şi a constatat că Legea pentru completarea Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat este neconstituţională, în ansamblul său. În esenţă, Curtea a reţinut că reglementarea a două sisteme de echilibrare a pensiilor militare, cu regimuri juridice diferite, în funcţie de data intrării în vigoare a legii criticate, încalcă prevederile art.16 alin.(1) din Constituţie. Decizia este definitivă şi general obligatorie. Argumentele reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Curtea Constituţională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I”.
Indiferent de motivațiile, unele dintre ele abracadabrante din punct de vedere juridic (dar nu e treaba mea, e treaba specialiștilor să vă demonstreze) iată că ceea ce trebuia să devină un instrument de apărare a drepturilor fundamentale ale românilor, indiferent de vârstă, etnie, sex, și culoarea ochilor se transformă în acest moment în cel mai cumplit instrument de tortură națională, pentru că deciziile Curții constituționale nu pot fi atacate, iar a ataca o decizie a Curții e ca și cum ai bea apă din butoi cu strecurătoarea. La toate acestea se adaugă și imensul scandal al anulării fără niciun fel de dovadă a alegerilor din decembrie, urmată de tot felul de bâlbâieli nejustificate din nici un punct de vedere, care au culminat cu interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu. Întrebarea firească ce se pune în acest moment este de ce Parlamentul acceptă piciorul pe gât al Curții constituționale și nu schimbă legea de funcționare a acestei instituții, care nu numai că a devenit un instrument prin care clasa politică, îndulcită la mierea puterii își apără interesele, ci a devenit și un motiv de gâlceavă socială.
Deciziile Curții Constituționale au fost invocate în zeci de cazuri dificile și aproape întotdeauna aceste decizii au fost împotriva românilor, apărând mai degrabă interesele Puterii decât pe cele alea adevăraților beneficiari ai Constituției. Este foarte clar că schimbarea regimului de funcționare a Curții Constituționale este mai mult decât necesar, iar punerea ei pe niște pilon legislativi solizi dar mai ales logici inclusiv posibilitatea de atacare în instanță a deciziilor este mai mult decât benefică. Hakuna matata!
