Generația Z ar putea fi cea care va elimina, în cele din urmă, decalajul istoric al României față de țările din Europa de Vest, potrivit unui nou studiu realizat de McKinsey & Company România.
De la intrarea în Uniunea Europeană, în 2007, până în prezent, România a experimentat o dezvoltare economică fără precedent (i.e., o rată de creștere medie anuală a produsului intern brut per cap de locuitor de 3,2% între 2007 și 2022, vs. 0,8% la nivelul întregii Uniuni Europene). Dacă va continua să crească cu o rată de cel puțin 2,3% anual, economia României va atinge media produsului intern brut per cap de locuitor a UE până în 2050 și, astfel, va îndeplini aspirația istorică a țării.
La acel moment, majoritatea liderilor din mediul de afaceri și a decidenților politici vor fi reprezentanți ai generației Z. Cuprinzându-i pe cei născuți între mijlocul anilor 1990 și 2010, generația Z va reprezenta o treime din forța de muncă în 2050 și va avea o vârstă medie de 48 de ani, aflându-se la conducerea țării. Responsabilitatea și povara susținerii societății românești va cădea așadar în mare măsură pe umerii lor.
Potrivit studiului, membrii generației Z dețin multe trăsături necesare pentru a spori productivitatea României. În același timp, această generație va avea nevoie de sprijin pentru a-și dezvolta și consolida o serie de atribute-cheie necesare pentru un viitor de succes.
- Educație și formare pe tot parcursul vieții – Pentru a rămâne relevanți într-un mediu economic în schimbare rapidă, membrii generației Z vor avea nevoie de oportunități de educație continuă și formare a competențelor. Potrivit rezultatelor studiului, membrii generației Z sunt nemulțumiți de modul în care sistemul educațional românesc îi pregătește pentru viitoarea carieră, iar 1 din 3 tineri cu vârste între 16 și 20 de ani declară că se gândește să plece din țară în căutarea unor oportunități mai bune de formare și carieră.
- Antreprenoriat și intraprenoriat – Viitori lideri în mediul de business, tinerii adulți de astăzi au nevoie de sprijinul generațiilor X și Y pentru a deveni antreprenoriali și proactivi în construirea propriilor lor afaceri. Aproape jumătate (46%) dintre membrii generației Z care sunt activi deja în câmpul muncii au declarat că doresc să își schimbe domeniul de activitate, iar două treimi din totalul respondenților spun că principalele motive pentru care nu se îndreaptă încă spre antreprenoriat sunt lipsa de experiență si de capital. Totodată, unul din trei menționează contextul economic și politic instabil ca barieră principală.
- Stabilitatea financiară – Deși este generația cu cea mai bună educație financiară dintre toate generațiile de până acum, generația Z trebuie încă să își dezvolte obiceiuri financiare sănătoase, nu doar pentru a-și asigura venituri constante, ci și pentru a contribui la susținerea nevoii crescânde de investiții și a poverii pensiilor. Astăzi, deși 75% dintre cei din generația Z declară că economisesc bani (față de doar 60% din întreaga populație), investițiile lor sunt redirecționate în principal către activități cu rezultate pe termen scurt, precum vacanțe și hobby-uri.
- Sănătatea mintală și fizică – Pe măsură ce populația continuă să îmbătrânească, apare nevoia reducerii poverii asupra sistemelor de sănătate și pensii prin creșterea productivității celor aflați în câmpul muncii. Sănătatea mintală și fizică a generației Z va necesita o atenție sporita, în special pentru că 83% dintre reprezentanții ei consideră sănătatea mintală drept cel mai important motor al bunăstării lor, urmată îndeaproape de sănătatea fizică (79%). Îngrijorător este că doar jumătate dintre ei își evaluează sănătatea fizică și mintală ca fiind bună sau foarte bună. Mai mult, 66% dintre ei au spus că au întâmpinat deja dificultăți de sănătate mintală cel puțin o dată în timpul vieții.
- Diversitate și colaborare– Mai mult decât orice altă generație dinaintea lor, generația Z este deschisă către integrarea minorităților în forța de muncă locală, o practică sănătoasă care va sprijini impulsul creșterii economice, va crește numărul angajaților din piață și va promova o mai mare echitate socială. Chiar 9 din 10 respondenți chestionați au declarat că sunt dispuși să interacționeze cu imigranții și să dezvolte relații profunde cu aceștia.
- Responsabilitatea socială – O societate responsabilă din punct de vedere social poate sprijini bunăstarea membrilor săi, poate încuraja formarea educațională superioară a acestora, poate crea oportunități pentru un echilibru sănătos între viața profesională și cea privată și poate încuraja stabilitatea financiară – toate acestea contribuind la stimularea productivității și a prosperității. Aproape 1 din 2 membri ai generației Z cu vârste cuprinse între 16 și 20 de ani face voluntariat în comunitatea sa. Mulți își exprimă interesul de a ajuta comunitatea din care fac parte, și declară că voluntariatul le permite să deprindă noi abilități și să-și demonstreze utilitatea socială.
Prin sprijinirea dezvoltării acestei generații, România și-ar spori șansele de a-și atinge obiectivul de convergență economică și socială cu UE-27 până în 2050 și, astfel, de a suplimenta PIB-ul țării cu încă 307 miliarde de euro, suma care ar putea stimula prosperitatea economică și coeziunea socială a țării.
