Odată cu ploile abundente, încep și provocările pentru șoferi. Practic, una sau mai multe roți alte mașinii încep să „plutească” pe apa acumulată pe șosea. În momentul în care se întâmplă asta, probabilitatea de a pierde controlul mașinii este uriașă.
Acvaplanarea este unul dintre cele mai mari pericole pentru șoferi când plouă abundent. Pe asfalt se formează o peliculă de apă care poate provoca un derapaj necontrolat al mașinii. Iată cum trebuie să frânezi în aceste condiții și ce recomandă polițiștii de la rutieră să eviți.
Acvaplanarea înseamnă pierderea contactului anvelopei cu solul din cauza unei pelicule de apă formată pe asfalt. Practic, una sau mai multe roți alte mașinii încep să „plutească” pe apa acumulată pe șosea. În momentul în care se întâmplă asta, probabilitatea de a pierde controlul mașinii este uriașă.
Dar, există și posibilitatea de a recupera controlul sau de a evita o astfel de situație limită.
Cel mai mare pericol pentru șoferi când plouă abundent
Mulți cred că acvaplanarea se produce la viteze mari. În realitate, te poți trezi că pierzi controlul chiar și atunci când rulezi la viteze normale de oraș.
Depinde foarte mult de anvelopele mașinii, de locul în care se produce, dar și de manevrele pe care le face conducătorul auto.
Anvelopa este esențială în evitarea acvaplanării pentru că profilul are rolul de a împinge apa în extremități. Cu cât aceste striații sunt mai mici și cauciucul mai tocit, cu atât capacitatea de a evacua apa este mai redusă.
„În momentul în care acvaplanezi, practic, roata se ridică pe pelicula de apă. Asta înseamnă că aderența devine zero la roata sau la roțile respective”, a explicat Titi Aur pe canalul său de YouTube.
Ceea ce duce la pierderea totală sau parțială a aderenței. Dar, există câteva modalități de a preveni acvaplanarea sau a recăpăta controlul mașinii.
Cum trebuie să frânezi când e apă pe șosea
Expertul în conducere defensivă și fost campion de raliuri, Titi Aur a spus și cum ar trebui redresată mașina care acvaplanează.
„Teoretic, ar trebui să reduc, ca să aduc greutate pe față și să recapăt aderența. Problema e că atunci când mașina acvaplanează, nu își păstrează direcția de mers, deci sunt într-un ușor derapaj, În momentul în care reduc, reducerea înseamnă amplificare de derapaj. Și atunci am o mare dilemă”, a spus Titi Aur.
Efectiv, șoferii dacă accelerează într-o astfel de situație, vor continua acvaplanarea. Iar dacă vor reduce, amplifică derapajul. Deci, singura manevră optimă într-o astfel de situație este trecerea într-o treaptă inferioară de viteză și utilizarea frânei de motor.
Câteva detalii care fac diferența
Probabil că 99.9% dintre șoferi nu vor putea face asta când survine acvaplanarea. Pentru că derapajul se petrece într-o fracțiune de secundă și e aproape imposibil să conștientizezi și să execuți manevra astfel încât să eviți intrarea într-un derapaj necontrolat.
De aceea, trebuie să ții cont de câteva detalii esențiale pentru a evita acvaplanarea.
„Acvaplanarea apare atunci când cauciucul meu este uzat. Acvaplanarea apare atunci când viteza mea este mare. Pentru că anvelopa are rolul unei pompe. Aruncă prin acele canale apa din fața roții. Apă multă, viteză mare sau canale mici înseamnă probabilitate de acvaplanare mai mare”, a explicat Titi Aur.
Ce NU trebuie să faci
De asemenea, trebuie să:
- nu accelerezi brusc;
- să nu iei viraje cu viteză mare sau să virezi brusc;
- să nu frânezi brusc;
- să eviți, pe cât posibil depășirile;
- să folosești frâna de motor;
- eviți zonele unde observi că s-a acumulat apă pe carosabil;
- circuli cu anvelope al căror grad de uzură nu a depășit limita maximă.
Așadar, când șoseaua e acoperită cu apă, e recomandat să folosești, pe cât posibil, frâna de motor.
Cum folosești frâna de motor
Acest tip de frânare este recomandat pe suprafețele de rulare cu aderență redusă deoarece împiedică blocarea roților. În același timp, trebuie să reduci viteza gradual, adică să eviți o retrogradare agresivă a treptelor.
Ceea ce înseamnă că din viteza a 5-a, de exemplu, la 100 km/h, poți reduce în viteza a 4-a. Dar nu în viteza a 3-a, pentru că riști să distrugi transmisia. Iar după ce viteza a scăzut la 60 km/h, poți trece în treapta a 3-a. Și tot așa, până când viteza va scădea aproape de zero.
De exemplu, pe un drum acoperit de apă sau cu zăpadă, dacă folosești frâna de picior, roțile se pot bloca și riști să derapezi. Frâna de motor, în schimb, ajută la reducerea vitezei până în punctul în care mașina va putea fi oprită în siguranță. Numai că distanța de frânare este mult mai mare decât în cazul frânei mecanice, de picior.
