Multe supermarketuri aplică tactici subtile, dar eficiente, pentru a-și maximiza profitul, chiar dacă acest lucru înseamnă să ofere mai puțin pentru un preț mai mare. Într-un context economic destul de dificil, marcat de inflație și scumpiri constante, românii devin tot mai vulnerabili în fața strategiilor comercianților. Așa-numita „inflație prin micșorare” sau shrinkflation este doar una dintre metodele prin care clienții ajung să plătească mai mult fără să realizeze imediat.
Micșorarea produselor, o capcană des întâlnită
Un exemplu clar al acestui fenomen îl reprezintă pungile de chipsuri, care devin tot mai mici, dar mai scumpe. Aceeași tendință se observă și la produse de panificație sau la rolele de hârtie igienică, unde cantitatea scade, dar prețul rămâne neschimbat sau chiar crește.
Asemenea modificări, aparent neînsemnate, se acumulează în timp și afectează semnificativ bugetul gospodăriilor. Comercianții profită de faptul că mulți consumatori nu verifică detaliile de pe ambalaj, concentrându-se mai mult pe preț decât pe cantitate.
În alte țări europene, precum Franța, aceste practici sunt reglementate prin legi care obligă retailerii să informeze clar consumatorii despre schimbările de gramaj. În România, însă, aceste metode sunt încă larg răspândite și insuficient monitorizate, ceea ce le permite comercianților să manipuleze subtil percepția asupra valorii produselor.
Citește și: Avertisment pentru 2025: inflație de aproape 4% și un curs de schimb de peste 5 lei/euro

Scăderea calității, o altă față a inflației
Pe lângă reducerea cantității, supermarketurile recurg și la „inflația prin rabat de calitate”, o strategie prin care calitatea produselor scade, dar prețul rămâne același sau crește. De exemplu, alimentele procesate conțin din ce în ce mai mulți aditivi și ingrediente inferioare, iar produsele proaspete, precum fructele și legumele, sunt deseori de calitate mai slabă. Acest lucru afectează în mod direct sănătatea consumatorilor, care sunt obligați să aleagă între prețuri accesibile și calitate superioară.
În acest context, românii ajung să consume tot mai multe alimente ieftine și nesănătoase. Vânzările de produse precum cartofii, fasolea, margarina și parizerul au crescut considerabil, semn al unei puteri de cumpărare tot mai reduse. Aceasta reflectă o tendință alarmantă, în care accesul la o alimentație sănătoasă devine un lux pentru tot mai mulți oameni.
Cum să ne protejăm de aceste strategii folosite de supermarketuri
Pentru a contracara aceste practici, consumatorii trebuie să devină mai atenți și mai informați. Verificarea atentă a etichetelor și a gramajului produselor, compararea prețurilor pe unitate de măsură și evitarea promoțiilor înșelătoare sunt câțiva pași simpli, dar eficienți. De asemenea, orientarea către producători locali poate fi o alternativă mai accesibilă și mai sănătoasă.
În concluzie, strategiile utilizate de marile supermarketuri vizează adesea maximizarea profitului în detrimentul clienților, care ajung să plătească mai mult pentru mai puțin. Astfel, este important ca românii să fie vigilenți și să adopte obiceiuri de cumpărare mai responsabile pentru a-și proteja bugetul și sănătatea.