Dacă vrei să știi cum poți să îți crești rezistența la manipulare e bine să citești atent rândurile de mai jos, pentru că găina nu se cațără de două ori pe aceeași ulucă de gard. Dacă ești mai inteligent decât hârtia igienică, ai să îți dai seama că ești manipulat încă de când mami a ta îți ungea degetul cu miere când erai bebe ca să taci din gură. La școală și mai rău. Ți s-au băgat în cap tot felul de teorii și ți s-au pus tot felul de restricții, ca să înveți, ca oaia, care e drumul spre țarc. Acum, fiind matur, manipularea îți pune țepi sub fund să fii nesigur pe ceea ce știi și ce vrei și să o iei exact în direcția pe care ți-o indică ăștia.
Astăzi nu am să mă refer la manipularea din marketing și din publicitate, prin care companiile încearcă să-ți bage pe gât tot felul de produse, urlându-ți în ureche, la televizor sau la radio “cumpără acum, că dacă nu ești cel mai prost “,” se epuizează stocul”, “e cel mai bun produs” , “fără asta viața ta nu are sens”, “toți vecinii tăi ai au cumpărat, tu ești mai fraier?” și tot felul de alte texte făcute să-ți umple viața cu nimicuri inutile. Astăzi am să mă refer la manipularea politică, cea care este mai periculoasă decât toate, pentru că te face să pui ștampila pe tot felul de neisprăviți, care pe final se dovedesc a fi un fel de bălării politice.
1) Vezi dacă cel care îți povestește ce va face el pentru România și cât de bine vei trăi tu în următorii ani, nu cumva vrea să-și aranjeze viața și bătrânețea doar pentru sine.
2) Vezi care a fost activitatea lui în trecut și dacă a existat vre-un beneficiu social dincolo de cuvintele umflate cu pompa.
3) Documentează-te în ceea ce privește programul lui politic și vezi dacă el corespunde cu ceea ce gândești tu. De obicei în discursurile sforăitoare ale politicienilor apar sintagme ca “poporul meu”, “românii”,”voi” “poporul român”, “pentru România” și multe altele, făcute să creeze un curent de opinie colectiv pozitiv în favoarea respectivului politician.
4) Fă o analiză a legăturilor pe care respectivul politician ce-ți cerșește votul o dată la patru sau la cinci ani, în cazul prezidențialelor, le are și dacă chiar a făcut ceva pentru ca tu să trăiești mai bine, să muncești mai eficient, sau să-ți scadă costurile vieții.
5) Încearcă să citești printre rânduri și vezi dacă discursurile pe care respectivul politician le ține conțin vre-un sâmbure de adevăr, sau dacă nu cumva se agață ca pisica de cerșaf, de tot felul de arhitipuri comunicaționale, pentru a-ți turna în minte plumbul anihilării voinței tale electorale.
6) Dacă a mai făcut politică vezi în ce măsură și-a respectat promisiunile făcute în campaniile anterioare și care a fost activitatea lui în favoarea ta ca cetățean donator de voturi.
7) Vezi dacă declarațiile sale sforăitoare referitoare la ceea ce urmează să facă au corespondent în realitate. Dacă o să spună că vrea să facă aeroport la Cuca Măcăii, de unde îmi iau eu țuică, sau dacă vrea să-ți dubleze salariul pentru că ai ochii albaștri, pentru că înjuri frumos de mamă e bine să te orientezi spre altcineva.
Ținând cont de cele înșirate mai sus ca mărgelele pe ață și de multe alte percepte de bun simț pe care e clar că mintea ta le va cloci înainte de alegerile prezidențiale, precum găina ouăle de curcă, ai grijă pe cine pui ștampila, indiferent că e Călin Georgescu, Marcel Ciolacu, Elena Lasconi, Adrian Minune, Ștefan Bănică junior sau Florin Călinescu. Ai grijă ce votezi pentru că așa cum votezi, așa trăiești. Hakuna matata!
