„Atenție se închid ușile”, auziți de obicei la metrou. Dar, de dată recentă, bucureștenii vor auzi mai multe pe un anumit tronson al metroului, chiar dacă sunt pe fugă. Cum ar fi „cine a fost Tudor Vladimirescu”, sau „cine a fost…”.
„Te-ai întrebat vreodată, atunci când mergi cu metroul, de unde vine numele stațiilor prin care treci?”, întreabă Primăria Sectorului 6, pe Facebook.
Despre ce este vorba? Atât bucureștenii, cât și turiștii sunt invitați să urce în metroul poveștilor ce va circula pe magistrala M5. Astfel, vor fi aflate detalii despre români importanți ai culturii naționale, într-un mod creativ și modern în trei „stații de poveste”: Tudor Vladimirescu, Constantin Brâncuși și Petrache Poenaru.
Un pic de spoiler: veți afla că Drumul Taberei se numeşte astfel pentru că, la Revoluţia din 1821, Tudor Vladimirescu și-a așezat aici tabăra de panduri; Constantin Brâncuși a realizat celebra Coloana Infinitului, inspirat de stâlpii gospodăriilor româneşti; iar Petrache Poenaru nu este doar inventatorul primului stilou din lume, ci şi primul român care a obţinut un brevet de invenţie, în 1827 la Paris.
Poveștile lor dar și ale altor personalități precum Ștefan cel Mare, Mihai Eminescu, Grigore Antipa sau George Enescu, pot fi citite și ascultate chiar în timp ce călătorești cu metroul și în format audio pe site, Spotify sau iTunes, inclusiv prin scanarea unui cod QR direct în timpul călătoriei: https://afostodata.ro/romani-de-poveste/.
„Timp de o lună, ne plimbăm cu un metrou de poveste, prin Sectorul 6”
Proiectul aparține Asociației pentru Educație Digitală Bigger Picture și este finanțat de Primăria Sectorului 6, prin programul Cultura 2024.
Și Brâncuși e la metrou…. Foto: Facebook/Primăria Sectorului 6
Promovarea culturii la metrou
Nu este singura inițiativă de acest gen, la metroul din Capitală. În februarie a.c., un proiectul cultural pilot, inițiat de Biblioteca Națională a României, a fost lansat la staţia de metrou Unirii, cu scopul de a stimula interesul pentru lectură şi de a facilita accesul la cultură pentru un număr cât mai mare de cetăţeni. Prin intermediul acestui proiect, călătorii au avut acces la o gamă variată de cărţi, direct în staţiile de metrou. Metrorex a asigurat spaţiul necesar pentru depozitarea cărţilor, în timp ce Biblioteca Metropolitană Bucureşti şi Biblioteca Naţională a României au contribuit cu resursele literare.
Scopul acestui proiect a fost acela de a valorifica momentele petrecute de călători în tranzit, pentru a le oferi oportunitatea de a descoperi şi a se bucura de lectură, contribuind astfel la creşterea volumului de lectură şi la promovarea culturii în rândul cetăţenilor. Un scop asemănător celui menționat mai sus.
„Tablouri” în vagoanele metroului
Au fost expuse și reproduceri ale unor importante opere de artă la metrou, în ultimul timp, tot pe ideea de promovare a culturii în rândul românilor, de fapt pe noul trend despre care ați mai citit pe oficiuldestiri.ro, și anume democratizarea culturii.
Mai exact, au fost expuse, în trenurile metroului, reproduceri după tablouri semnate, printre alții, de Samuel Mützner, discipol al celebrului Claude Monet și deschizător al drumului către lumină și culoare în pictura românească, Constantin Piliuță, iubit de colecționari și maestru al simplității și armoniei paletei în tablourile sale cu subiect floral, femei-artist prea puțin cunoscute precum Magdalena Rădulescu, Merica Râmniceanu, Cecilia Cuțescu – Storck, precum și lucrările artiștilor contemporani Irina Dragomir sau Victor Fota, în care călătorul devine supererou al realității zilnice. Epoziția mobilă a fost organizată de Metrorex în parteneriat cu operatorul de artă independent Art Safari, în cadrul proiectului„Arta cucerește Bucureștiul”.
„Vă invităm să lăsați deoparte telefoanele și să admirați picturile excepționale expuse în metrou, dar și să aflați lucruri interesante despre viețile artiștilor români” a transmis Ioana Ciocan, inițiatorul Art Safari.
Când arta pune stăpânire pe metrou
Sunt multe metrouri din lume care au ales, în ultimul timp să promoveze arta și cultura pe scară largă. Spre exemplu, arta a făcut parte din ADN-ul metroului din Bruxelles încă de la începuturile sale. Fructele creativității și muncii asidue ale artiștilor belgieni sunt expuse în peste 80 de lucrări de artă care împodobesc peroanele, sălile de bilete și coridoarele, lăsând amprenta lor unică pe 69 de stații. Acesta este ceea ce face metroul din Bruxelles atât de original.
În colaborare cu Regiunea Bruxelles Capitală, STIB a publicat o versiune actualizată a ghidului de artă în metrou. Intitulat „Arta la Bruxelles începe cu metroul”, prezintă informații detaliate despre toate lucrările pe care călătorii au posibilitatea de a le viziona zilnic, organizate pe stații. Metroul din Bruxelles este un muzeu plin de viață: picturi, sculpturi, fotografii, vitralii, precum și orice tip de material, de la pânză la bronz și de la lemn la sticlă la oțel. Fiecare stație are propria atmosferă și identitate, dar cu unele elemente constante. În fapt, este vorba despre cea mai mare galerie de artă subterană din Bruxelles. Noi mai avem mult până acolo, dar ceea ce se realizează și s-a realizat până acum reprezintă, totuși, un început.
Citiți și: Eveniment: Obiecte de pe vremea lui Ștefan cel Mare pot fi găsite într-un loc unic
