Curtea Constituţională a publicat, luni pe site-ul instituţiei, motivarea deciziei prin care a admis parţial sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) privind pensiile speciale şi care urmează să fie modificată din nou de către Parlament pentru ca actul normativ să fie pus în acord cu decizia CCR.
Judecătorii CCR explică că statul are libertatea de a modifica sau chiar elimina un venit acordat cu titlu de compensaţie, dar că nu poate fi o măsură DISCRIMINATORIE, aplicată doar unei categorii profesionale-cum e acum în cazul magistraților-ci trebuie aplicată tuturor categoriilor profesionale, inclusiv militarilor.
Totuși, judecătorii Curţii precizează că nu pot fi făcute modificări ale spectrului remodelării elementelor definitorii ale dreptului la pensie deja exercitat şi anume pensie aflată în plată, deoarece acest lucru „afectează integritatea şi substanţa acestuia şi pune sub semnul îndoielii încrederea cetăţeanului în stat şi în activitatea de legiferare.”
Cu alte cuvinte, modalitatea de calcul al pensiei respective rămâne guvernată de legea sub imperiul căreia a fost obţinută.
- „Opţiunea legiuitorului în sensul impunerii unei sarcini fiscale asupra unui venit, acordat cu titlu de compensaţie, cu privire la care are libertatea de a-l modifica sau chiar elimina, în funcţie de politica statului în domeniul asigurărilor sociale, se plasează în marja proprie de apreciere, atât timp cât impunerea fiscală vizează toate categoriile de pensii de serviciu şi de pensii militare.
- „Spectrul remodelării elementelor definitorii ale dreptului la pensie deja exercitat (pensie aflată în plată) afectează integritatea şi substanţa acestuia şi pune sub semnul îndoielii încrederea cetăţeanului în stat şi în activitatea de legiferare. Evenimente viitoare şi incerte nu pot influenţa negativ dreptul care a fost dobândit şi a intrat în sfera patrimonială a persoanei. Ca atare, odată cu decizia de pensionare, persoana dobândeşte calitatea de pensionar, şi, în acelaşi timp, o pensie ataşată acestei calităţi, care se obţine cu îndeplinirea anumitor condiţii stabilite de lege, condiţii care au condus la calculul pensiei de serviciu după o anumită metodologie şi o anumită formulă, cu respectarea legii în vigoare la respectivul moment.
- Cu alte cuvinte, modalitatea de calcul al pensiei respective rămâne guvernată de legea sub imperiul căreia a fost obţinută”, arată CCR, în motivarea deciziei de admitere parţială a sesizării de neconstituţionalitate a ÎCCJ.
- Prin urmare, judecătorii Curţii spun că nu poate fi acceptat ca, „ulterior acestui moment, legiuitorul să stabilească o nouă modalitate de calcul care să conducă la recalcularea negativă a pensiei, însă, din punctul de vedere al securităţii juridice, ori de câte ori legiuitorul apreciază ca fiind necesar, o îmbunătăţire a modului de calcul care să conducă la o creştere a pensiei aflate în plată este în concordanţă cu principiul neretroactivităţii legii, pentru că neretroactivitatea este o garanţie pentru cetăţean, o protecţie constituţională acordată în beneficiul său”.
- „Securitatea juridică cere şi impune o protecţie ascendentă, de sporire a garanţiilor referitoare la conservarea dreptului care a fost dobândit prin emiterea deciziei de pensionare. Orice încercare de reconsiderare a elementelor aplicabile la acel moment pentru pensiile aflate în plată afectează securitatea juridică în componenta garanţiei de neretroactivitate a legii”, mai prevede sursa citată. CCR arată că, analizând Decizia 900 din 15 decembrie 2020, rezultă că partea necontributivă a pensiilor de serviciu poate face obiectul unei impozitări distincte faţă de partea sa contributivă, condiţionat de aplicarea acesteia tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu, fără distincţie.
- “Legea criticată pune în aplicare cele precizate de Curtea Constituţională, însă, astfel cum arată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite, baza de impunere nu este clar determinată. Fără a indica interpretările care se pot aduce textului criticat cu privire la modul de stabilire a bazei impozabile, Curtea observă că aceasta este susceptibilă a fi interpretată în cel puţin patru modalităţi distincte. Caracterul confuz al reglementării este evident şi nu permite decât o apreciere din perspectiva art.1 alin.(5) din Constituţie, ceea ce înseamnă că nu îndeplineşte cerinţele de calitate a legii”, precizează instanţa constituţională.
- Curtea Constituţională mai arată că se impune, de asemenea, observaţia că impozitarea nu poate avea un caracter sancţionator, pentru că se ajunge practic la o regândire şi o restructurare indirectă a înseşi bazei de calcul a pensiei de serviciu, care, astfel cum s-a arătat, trebuie să reflecte o valoare cât mai apropiată de cuantumul indemnizaţiei aferente funcţiei deţinute la momentul la care s-a realizat pensionarea.
- “Or, dacă baza de calcul este un element ce ţine de însăşi asigurarea independenţei sistemului judiciar, nu este admisibilă reducerea indirectă a acesteia prin reglementarea unor impozite care în final conduc la o altă valoare a pensiei decât cea comparabilă cu indemnizaţia unei persoane aflate într-o funcţie similară celei din care s-a realizat pensionarea. Aşadar, legiuitorul dispune de o marjă de apreciere în domeniul impozitării pensiilor cu condiţia să nu încalce garanţiile ataşate independenţei sistemului judiciar, ceea ce înseamnă că în stabilirea regulilor şi bazei de impunere trebuie să manifeste o diligenţă deosebită”, menţionează CCR.
- De asemenea, magistraţii CCR fac referire la stabilirea vechimii în muncă de 25 de ani, fără perioade asimilitate şi spun că aceste aspecte nu contravin independenţei justiţiei, însă lipsa unor norme tranzitorii conduce la încălcarea independenţei justiţiei.
- „Ca atare, norma analizată sub aspectul stabilirii unei vechimi efective în funcţie de 25 de ani, fără perioade asimilate, nu contravine componentei instituţionale a independenţei justiţiei, dar lipsa reglementării unor norme tranzitorii raţionale care să conducă treptat la finalitatea urmărită, corelată cu pierderea iremediabilă a perioadei asimilate antereferite, conduce la încălcarea componentei instituţionale a independenţei justiţiei, cu referire directă la condiţiile necesar a fi îndeplinite pentru acordarea pensiei de serviciu”, precizează textul motivării deciziei CCR.
Curtea Constituţională a României, motivarea deciziei prin care a fost retrimisă în Parlament Legea de modificare a pensiilor speciale, după ce unele articole au fost declarate neconstituţionale.
Printre altele, judecătorii Curţii precizează că pensiile speciale nu pot fi „recalculate negativ”, acestea putând fi doar majorate de legiuitor pentru a fi „în concordanţă cu principiul neretroactivităţii legii”.
În legătură cu impozitarea pensiilor speciale, judecătorii CCR au decis că partea necontributivă a pensiilor de serviciu poate face obiectul unei impozitări distincte faţă de partea sa contributivă, condiţionat de aplicarea acesteia tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu, fără distincţie.
Impozitarea, însă, nu trebuie să fie prea mare pentru că ar avea „un caracter sancționator”
De asemenea, magistraţii CCR fac referire la stabilirea vechimii în muncă de 25 de ani, fără perioade asimilitate şi spun că legea e neclară. În ceea ce privește pensiile magistraților, judecătorii CCR precizează că „orice reglementare referitoare la salarizarea şi stabilirea pensiilor (…) trebuie să respecte cele două principii, al independenţei justiţiei şi al statului de drept, cadrul constituţional actual fundamentând securitatea financiară a magistraţilor”. Totodată, judecătorii CCR explică că statul are libertatea de a modifica sau chiar elimina un venit acordat cu titlu de compensaţie, dar să o facă pentru toată lumea.
Motivarea completă poate fi accesată AICI.
Judecătorii constituţionali precizează în motivare că statul poate decide să aleagă tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă, singura condiţie fiind de a respecta principiul nediscriminării.
„Opţiunea legiuitorului în sensul impunerii unei sarcini fiscale asupra unui venit, acordat cu titlu de compensaţie, cu privire la care are libertatea de a-l modifica sau chiar elimina, în funcţie de politica statului în domeniul asigurărilor sociale, se plasează în marja proprie de apreciere, atât timp cât impunerea fiscală vizează toate categoriile de pensii de serviciu şi de pensii militare.
Astfel, persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică, respectiv beneficiarii de venituri din pensii şi/sau indemnizaţii pentru limită de vârstă acordate în baza unor legi sau statute speciale, li se aplică acelaşi tratament juridic sub aspectul modului de fiscalizare a venitului, cu respectarea dispoziţiilor art. 56 alin. (2) din Constituţie referitoare la justa aşezare a sarcinilor fiscale.
Singura condiţie impusă statului este aceea de a respecta principiul nediscriminării
Curtea reiterează că statul este liber să decidă cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau să aleagă tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare dintre aceste regimuri.
Singura condiţie impusă statului este aceea de a respecta principiul nediscriminării, fiind absolut necesar ca măsura de reformare a regimului fiscal privind pensiile obţinute în baza unor legi sau statute speciale să fie aplicabilă tuturor categoriilor de beneficiari ai unor astfel de pensii, fără distincţie”, explică judecătorii Curţii, în motivare.
Premierul Marcel Ciolacu susține că România nu-și permite să piardă fonduri europene din cauza pensiilor speciale, tocmai de aceea a precizat că „este absolut necesar ca această lege să intre în vigoare cât mai rapid.” Reacția prim-ministrului vine după ce, miercuri, Curtea Constituțională a apărat pensiile speciale ale magistraților, legea fiind retrimisă în Parlament, pe motiv că unele articole sunt neconstituționale.
„Săptămâna viitoare vom convoca Parlamentul în sesiune extraordinară pentru a modifica Legea pensiilor speciale în acord cu obiecțiile CCR. Îi solicit Ministrului Justiției ca până atunci să formuleze amendamentele contestate de Curte cu privire la pensiile de serviciu ale magistraților.
Este absolut necesar ca această lege să intre în vigoare cât mai rapid, astfel încât România să poată accesa banii europeni din #PNRR. Nu ne permitem să pierdem fonduri europene din cauza pensiilor speciale!”, a scris premierul pe pagina sa de Facebook.
„Legea criticată introduce astfel o impozitare, însă nu stabileşte cu claritate baza de impunere”
Curtea Constituţională a admis, miercuri, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) în legătură cu modificările legii privind pensiile de serviciu. Preşedintele CCR Marian Enache a explicat, într-o declaraţie de presă, că actul normativ se va reîntoarce în Parlament pentru a fi pus în acord cu decizia Curţii.
„Curtea a reţinut că recalcularea pensiilor de serviciu aflate în plată afectează securitatea juridică în componenta de neretroactivitate a legii. Securitatea juridică cere şi impune o protecţie a garanţiilor referitoare la conservarea dreptului care a fost dobândit prin emiterea deciziei de pensionare.
Curtea a mai observat că partea necontributivă a pensiei de serviciu poate face parte a unei impozitări distincte faţă de partea sa contributivă, condiţionat de aplicarea acesteia tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu, fără distincţie. Legea criticată introduce astfel o impozitare, însă nu stabileşte cu claritate baza de impunere, ceea ce este contrar exigenţelor de claritate a legii”, a afirmat Marian Enache.
CITEȘTE ȘI:
Rareş Bogdan, despre soarta lui Marcel Boloș în PNL: „I-am spus să nu se comporte ca un contabil”
