Un război pare că nu poate opri evoluția Rusiei. Cel puțin de această părere este Chris Miller, profesor asociat la Universitatea Tufts, care a vorbit despre o temă la ordinea zilei: De ce Rusia nu a fost doborâtă de valul de sancțiuni care s-a abătut asupra ei. Și, în principal, cum a reușit economia acestei țări să funcționeze pe timp de război.
Dr. Miller este autorul mai multor cărți, printre care bestsellerul New York Times „Războiul cipurilor: lupta pentru cea mai vitală tehnologie a lumii” și „Putinomics: putere și bani în Rusia”. El a explicat în cadrul unui interviu pentru Meduza, că „secretul” lui Putin constă în rolul microcipurilor.
„Cred că știm câteva lucruri. În primul rând, știm că au existat o mulțime de discuții în mass-media despre încercarea dea crește volumul de cipuri care sunt produse în Rusia. Înainte de război, era un volum destul de mic produs în Rusia. Acum, cererea a crescut foarte mult din cauza războiului și a producției militare”, spune Miller.
Pe timp de război: Rusia a reușit să camufleze o mare parte din comerțul său exterior
„Cred că cel mai important lucru este că știm că Rusia importă în continuare o mulțime de cipuri. Și acestea sunt în mare parte cipuri occidentale, japoneze sau sud-coreene. Iar China a devenit, de departe, cea mai mare sursă de importuri. Majoritatea cipurilor pe care le cumpără Rusia sunt fabricate de G7 plus Coreea plus Taiwan și tranzitează China. Există un pic de comerț către Turcia, un pic prin Asia Centrală și un pic de contrabandă direct din Europa și din alte părți. Dar marea majoritate trec prin China”, mai adaugă Miller.
Potrivit aceleiași surse, practic, Rusia a reușit să camufleze o mare parte din comerțul său exterior prin China. Obține multe dintre cipurile de care are nevoie. Ce efect are acest lucru asupra producției industriale de apărare? „Știm că producția industrială de apărare a crescut din cauza războiului. Nu știm dacă există întârzieri cauzate de necesitatea de-a găsi noi surse pentru cipuri. Nu știm care sunt efectele sancționării unui canal de import. Bănuiesc că acest lucru provoacă unele întârzieri, dar nu există nicio modalitate de a le cuantifica, având în vedere datele pe care le deținem”, punctează Miller.
Cum funcționează producția de cipuri pe piața rusă
Miller mai explică și cum funcționează producția de cipuri în Rusia: „Producția este extraordinar de complexă. Practic, trebuie să te aprovizionezi cu instrumente și materiale din SUA, Europa și Japonia, fiecare dintre acestea având propriile capacități specializate în anumite părți ale lanțului de aprovizionare. Iar pentru a face acest lucru în mod eficient, ai nevoie de volume mari. În prezent, există doar un număr mic de producători de cipuri pentru fiecare tip de cip”.
Iar Rusia produce în volume minuscule, deoarece s-a concentrat în principal pe producția industrială. Cea mai mare firmă, Micron, produce mai puțin de 1 la sută din numărul de cipuri pe care îl produc cele mai mari companii din Taiwan. Și astfel, au o scară minusculă și trebuie să încerce să se aprovizioneze cu materiale și echipamente din Occident.
Nu în ultimul rând, Miller a fost întrebat cum se explică faptul că Rusia a supraviețuit tuturor sancțiunilor Occidentului? „Cred că noi, în mod colectiv, inclusiv eu, am supraestimat sancțiunile în câteva moduri diferite”, recunoaște Miller.
„În primul rând, am supraestimat măsura în care sancțiunile vor perturba lanțurile de aprovizionare ale producției, аșa că ne-am uitat la sectorul auto în mare măsură. Dar cred că, în afara sectorului auto, impactul asupra producției și operațiunilor a fost mult mai mic decât m-aș fi așteptat”.
O eroare: Războiul n-a fost scurt
În ceea ce privește producția economică agregată, Miller mai recunoaște că s-a așteptat, în mod eronat, ca războiul să fie scurt: „Am subestimat măsura în care va avea loc o creștere uriașă a cheltuielilor pentru apărare în Rusia și faptul că acest lucru va crește producția într-un moment în care economia non-militară era în decelerare. Și, astfel, pentru că nu m-am așteptat la o creștere mare a cheltuielilor militare, nu m-am așteptat nici ca piața muncii să rămână atât de intensă, ceea ce înseamnă că nu m-am așteptat ca cheltuielile de consum să fie atât de intense”.