Studiile recente asupra fosilelor sugerează că originile dinozaurilor ar putea fi mult mai vechi și mai complexe decât am crezut anterior.
Cum au apărut dinozaurii? Noi descoperiri schimbă perspectiva asupra originilor lor
În timp ce majoritatea fosilelor de dinozauri au fost descoperite în locații precum Argentina și Zimbabwe, cercetările recente indică faptul că primii dinozauri ar fi putut evolua în regiunile ecuatoriale ale Pământului antic, zone care astăzi includ pădurea amazoniană, bazinul Congo și deșertul Sahara.
Aceasta schimbă perspectiva asupra locurilor în care ar trebui căutate cele mai vechi dovezi fosilifere ale dinozaurilor și sugerează că noi descoperiri ar putea ieși la suprafață în aceste regiuni puțin studiate, scrie earth.com.
Cea mai veche fosilă de dinozaur cunoscută datează de aproximativ 230 de milioane de ani, fiind găsită în regiuni precum Argentina, Brazilia și Zimbabwe. Cu toate acestea, analiza acestor fosile arată diferențe semnificative între ele, ceea ce sugerează că dinozaurii evoluaseră deja cu milioane de ani înainte ca aceste fosile să fie formate. Astfel, se naște întrebarea: de unde au provenit primii dinozauri?
Un studiu recent publicat în Current Biology a folosit tehnici avansate de modelare pentru a analiza aceste lacune din înregistrările fosilifere. Cercetătorii au studiat fosile, arbori evolutivi și geografia antică pentru a reconstrui modul în care dinozaurii au apărut. În loc să presupună că anumite regiuni nu au conținut dinozauri din cauza absenței lor, studiul a considerat aceste zone drept lipsuri în datele fosilifere.
Studiul sugerează că primii dinozauri ar fi apărut în Gondwana, un supercontinent sudic care includea regiuni calde și uscate, asemănătoare deșerturilor și savanelor actuale. Aceasta este o descoperire surprinzătoare, deoarece se considera anterior că dinozaurii ar fi evoluat în medii mai temperate. Însă, în ciuda acestei teorii, nu au fost încă descoperite fosile din această perioadă timpurie în Amazon sau în regiunile centrale ale Africii.
Joel Heath, autorul principal al studiului, sugerează că acest lucru se datorează în parte accesibilității dificile a acestor zone și cercetării insuficiente. În perioada Triasică Târzie, dinozaurii făceau parte dintr-un ecosistem divers, fiind doar o mică parte comparativ cu alte specii reptiliene, cum ar fi pseudosuchienii (strămoșii crocodililor), care puteau atinge dimensiuni impresionante de până la 10 metri.
În această eră, dinozaurii erau mult mai mici, având dimensiuni asemănătoare celor ale unei păsări sau unui câine de talie medie, iar majoritatea lor erau carnivori sau omnivori. Aceste trăsături, împreună cu abilitatea lor de a se deplasa rapid pe două picioare, le-au permis să se adapteze la medii dure.
Dinozaurii au rămas pentru multă vreme în umbra altor specii reptiliene, însă în urmă cu aproximativ 201 milioane de ani, un eveniment catastrofal – erupțiile vulcanice masive de la sfârșitul Triasicului – a dus la extincția multor specii dominante de reptile. Aceasta a creat un vid ecologic pe care dinozaurii au fost rapid capabili să-l ocupe, ceea ce le-a permis să se răspândească și să se diversifice, devenind specii dominante pe Pământ pentru următoarele 135 de milioane de ani.
Studiul sugerează că dinozaurii ar fi evoluat în Gondwana la latitudini joase înainte de a se răspândi în alte regiuni ale Pământului, inclusiv în Laurasia, supercontinentul nordic care avea să se despartă în Europa, Asia și America de Nord.
Un alt punct important al studiului este analiza relațiilor evolutive dintre primii dinozauri și rudele lor reptiliene. Cercetătorii au testat mai multe modele evolutive și au descoperit că strămoșii direcți ai ornitischienilor – o ramură majoră de dinozauri care include specii ca Stegosaurus și Triceratops – ar fi fost, de fapt, silesauridele, reptile care fuseseră considerate inițial doar veri îndepărtați ai dinozaurilor. Aceasta descoperire ajută la umplerea unei mari lacune din arborele evolutiv și poate oferi o imagine mai clară despre cum au evoluat dinozaurii.
CITEȘTE ȘI – Telescopul Spațial James Webb aduce noi informații despre formarea planetelor