Cum a făcut Julian Assange avere reprezintă doar una dintre „temele” abordate de mass media, în contextul eliberării fondatorului WikiLeaks. Compania WikiLeaks a început să accepte donații în criptomonede în 2010, relatează The Times.
Așa participațiile sale au crescut în valoare, ajungând la o valoare estimată de 244 de milioane de dolari, după cum notează The Times. În 2014, Julian Assange a numit bitcoin „cel mai interesant lucru de pe fața internetului”. La acea vreme, un bitcoin costa 300 de dolari; astăzi costă 61.000 de dolari. Pentru WikiLeaks, bitcoin este un „tezaur de război”. Conform cercetătorului în securitate John Bambenek, compania a strâns 4.000 de bitcoin sub formă de donații, ceea ce înseamnă 244 de milioane de dolari la prețul actual.
Assange și Bitcoin au fost parteneri perfecți. Amândoi anti-establishment în esența lor. Moneda i-a oferit activistului un instrument de finanțare perfect pentru a rezista controlului guvernamental, pentru a opera la nivel global și în secret în misiunea sa împotriva guvernului american. Un susținător al mișcării cypherpunk, care a dezvoltat tehnologii de îmbunătățire a confidențialității, Assange a declarat că bazele criptografice ale bitcoin înseamnă că „nici măcar toată puterea unei superputeri nu te ajută să rezolvi o problemă matematică”.
Bitcoin este o monedă digitală descentralizată, care a fost creată în 2009. Aceasta funcționează fără a fi nevoie de intermediari precum băncile sau guvernele, deoarece tranzacțiile sunt verificate de o rețea descentralizată de calculatoare și înregistrate într-un registru public numit blockchain.
Julian Assange și averea cripto a WikiLeaks
Oferta de bitcoin este limitată și intensivă din punct de vedere energetic, necesitând calculatoare puternice pentru a rezolva probleme matematice complexe. În prezent, bitcoin a devenit o formă obișnuită de plată acceptată de unele companii importante, alături de burse, carduri de credit și chiar ATM-uri. Averea cripto a WikiLeaks poate fi urmărită până în 2010, când procesatorii de plăți au pus grupul pe lista neagră după ce a publicat documente guvernamentale secrete. Acesta a trecut apoi la acceptarea donațiilor în bitcoin.
În 2017, Assange a afirmat că a obținut un randament de 50.000 % din criptomonede. Însă, în cei 12 ani petrecuți în ambasada Ecuadorului și în celula închisorii Belmarsh, Assange mai mult ca sigur a trecut printr-un roller coaster financiar, alături de alți „cripto-tovarăși”. De la începutul anului 2020 până la sfârșitul anului 2021, bitcoin a sărit de la 4.000 de dolari la un maxim istoric de 69.000 de dolari. De atunci, au avut loc nenumărate fraude, prăbușiri ale piețelor valutare și scandaluri, inclusiv încarcerarea băiatului de afiș al sectorului, Sam Bankman-Fried.
În ultimele luni, prețul bitcoin a crescut din nou, după ce autoritățile de reglementare din SUA au aprobat fonduri care fac investițiile în monedă mult mai ușoare. Noul boom îi oferă lui Assange un impuls financiar în lupta sa cu autoritățile, conform sursei menționate. Înaltul Comisariat al ONU pentru drepturile omului a salutat sfârşitul detenţiei lui Julian Assange, fondatorul WikiLeaks, în Marea Britanie. El va fi audiat de un tribunal din Insulele Mariane, de unde ar urma să iasă ca om liber.
Cazul Julian Assange a ridicat o serie de probleme
„Salutăm eliberarea lui Julian Assange (…) din Regatul Unit şi progresele semnificative spre o rezolvare definitivă a acestui caz, fără o nouă detenţie”, a declarat pentru AFP Elizabeth Throssel, o purtătoare de cuvânt a Înaltului Comisariat. Julian Assange se află pe drum pentru a fi audiat de un tribunal din Insulele Mariane, un teritoriu american din Pacific, de unde ar urma să iasă ca om liber după ce a încheiat un acord cu justiţia din Statele Unite.
Potrivit lui Elizabeth Throssel, cazul Assange „a ridicat o serie de probleme în materie de drepturi ale omului”. Prin urmare, după cinci ani de detenţie, Assange este liber şi a părăsit Marea Britanie. Respectiv a părăsit închisoarea de înaltă securitate de lângă Londra unde a fost încarcerat timp de cinci ani.
Julian Assange a fost arestat în 2019
Fondatorul Wikileaks a fost arestat de poliţia britanică în 2019 după şapte ani în care nu a putut părăsi ambasada Ecuadorului la Londra, pentru a evita să fie extrădat în Suedia într-o anchetă pentru viol, clasată fără urmări în 2019.
Julian Assange risca până la 175 ani de închisoare în SUA, unde era urmărit pentru publicarea începând din 2010 a peste 700.000 de documente confidenţiale despre activităţile militare şi diplomatice ale Statelor Unite, mai ales în Irak şi Afganistan. Printre materialele publicate se află şi o înregistrare video în care mai mulţi civili, printre care doi jurnalişti ai agenţiei Reuters, sunt ucişi de tiruri trase dintr-un elicopter american de luptă în Irak, în iulie 2007.
Documentele fuseseră obţinute graţie unui soldat american, Chelsea Manning. Condamnată în august 2013 la 35 ani de închisoare de o curte marţială, Chelsea Manning (născută Bradley Manning) a fost eliberată după şapte ani după ce preşedintele Barack Obama i-a comutat pedeapsa. Născut pe 3 iulie 1971 în Queensland, Australia, el a învățat de mic să deslușească hackingul. A învățat să scrie programe software, iar în jurul vârstei de 20 de ani a devenit cunoscut în comunitatea australiană de hackeri sub numele de Mendax. A studiat matematica și fizica la Universitatea Melbourne, iar în 1996, când avea 25 de ani, a pledat vinovat pentru 24 de capete de acuzare de piraterie informatică, fiind amendat și apoi eliberat. Julian Assange a spus că a fost motivat mai degrabă de „curiozitatea intelectuală”, potrivit romania.europalibera.org. În 2006, împreună cu alte persoane, a înființat organizația WikiLeaks, care se descrie ca „organizație media multinațională specializată în analiza și publicarea bazelor de date cu materiale cenzurate sau restricționate” și care „implică războaie, spionaj și corupție”.
Organizația WikiLeaks a devenit cunoscută în aprilie 2010, după ce pe platformă au apărut sute de mii de documente secrete și cablograme cu discuții nedestinate publicului.
Citiți și: Fost expert în informatică al CIA, condamnat la 40 de ani de închisoare pentru scurgere de informații de la WikiLeaks
