SUA a cerut Kievului să oprească atacurile asupra infrastructurii energetice a Rusiei, deoarece loviturile cu drone asupra instalațiilor petroliere ar putea duce la o creștere a prețurilor globale la combustibil.
Informația a fost făcută publică pentru Financial Times de trei surse apropiate Washingtonului. Potrivit acestora, oficialii SUA nu se află la prima intervenție de acest gen și au avertizat în repetate rânduri Ucraina cu privire la posibilele consecințe ale atacurilor cu drone asupra instalațiilor energetice rusești.
”Rusia este o stație de alimentare cu benzină care deține o armată și intenționăm să distrugem această benzinărie”
Ucraina, lipsită de muniție și de trupe, s-a concentrat pe alt tip de lovituri. Spre exemplu, a dereglat sensibil Flota Marea Neagră a Rusiei scufundând 30% din navele sale. Iar în momentul de față ținta o reprezintă alte lovituri în spatele frontului, pe teritoriul Rusiei.
Acestea, realizată tot cu drone, vizează dezactivarea infrastructurii de rafinare a petrolului care furnizează armatei lui Putin combustibil, iar Moscovei surse de finanțare. Pe de altă parte este vorb și despre efectul psihologic, asupra cetățenilor ruși, care ar simți că nu sunt în siguranță.
„Liderii Ucrainei par să simtă că, chiar dacă trebuie să se apere, trebuie să continue să dăuneze Rusiei”, spune Peter Schroeder, un fost analist senior al CIA specializat în Rusia. Ceea ce a început ca o încercare în mare măsură simbolică de a duce războiul pe teritoriul inamic, adaugă Schröder, referindu-se la lovitura cu drone asupra Kremlinului din noaptea de 3 mai 2023, a devenit „o campanie la scară largă pentru a deteriora ținte strategice”.
Iar aceste afirmații au primit confirmare. ”În fiecare lună, tot mai multe dintre ele vor apărea pe teritoriul Rusiei”, a declarat pentru Bloomberg Mihail Fedorov, ministrul transformării digitale al Ucrainei, care supraveghează producția de drone.
Anul acesta, avioanele ucrainene au atacat deja 15 fabrici din Rusia, a căror pondere totală în rafinarea petrolului rusesc a depășit 45% în decembrie, potrivit estimărilor Bloomberg. Nu toate au fost avariate, dar, conform diverselor estimări, din cauza pagubelor produse, Rusia a pierdut aproximativ 10% din producția de combustibil.
Dacă luăm în considerare doar rafinăriile care produc benzină și motorină, economia rusă a pierdut aproximativ 9% din producție, sau 77,4 mii tone pe zi pe baza petrolului procesat, a calculat Reuters. Mai mult, 13% (aproximativ 112 mii de tone pe zi) din capacitatea totală a unităților primare de rafinare a petrolului existente la rafinării se află în regim de oprire de urgență.
O altă sursă, JPMorgan Chase, afirmă că atacurile ucrainene au dezactivat capacitatea cu 900.000 de barili (aproximativ 123 mii de tone) pe zi. Recuperarea lor ar putea dura „câteva săptămâni, dacă nu luni”, scriu analiștii băncii.
Replica Moscovei afectează piața mondială și SUA, transformându-i pe americani în ”scut”
Dacă cifrele variază, este clar că Rusia se confruntă cu o problemă. Dar nu suficient de gravă pentru a-i afecta armata. Analiștii spun că este puțin probabil ca operațiunile militare să fie afectate până la momentul în care își va pierde jumătate din capacitatea europeană.
Până la acel moment, Putin are de unde tăia. ”De dragul războiului, Kremlinul este gata să sacrifice multe, iar aprovizionarea trupelor va fi cel mai probabil prioritatea sa; alți consumatori de benzină și motorină, inclusiv producătorii agricoli, pot avea răbdare”, spune expertul pe piața petrolului și gazelor, Mikhail Krutikhin. „Acest lucru nu poate decât să provoace întreruperi în aprovizionare, penurie la benzinării și, bineînțeles, o nouă rundă de creșteri ale prețurilor cu amănuntul la carburanți și, în cele din urmă, a celor pentru toate mărfurile livrate. Însă nu ar reprezenta o premieră apelul Kremlinului la unitate”, a conchis acesta.
Mai este însă un efect. Moscova a decis să taie și livrările externe. Mai exact, a interzis exportul de benzină de la 1 martie până la 31 august. Și a redus cantitățile livrate pe piața mondială a petrolului.
Ca urmare a situației actuale, conform estimărilor JPMorgan Chase, prima de risc suplimentară a ridicat cu 4 dolari pe baril prețul mondial al petrolului. Iar acum, la Washington, dezamăgirea față de acțiunile Ucrainei crește, potrivit surselor Financial Times.
Potrivit acestora, Statele Unite avetizaseră deja în repetate rânduri angajații Serviciului de Securitate de Stat al Ucrainei (SBU) și ai Direcției Principale de Informații (GUR) a Ministerului Apărării al Ucrainei cu privire la posibilele consecințe ale atacurilor cu drone asupra instalațiilor energetice rusești. Numai că atacurile asupra rafinăriilor de petrol, terminalelor, depozitelor și instalațiilor de depozitare s-au intensificat în ultimele luni.
Ceea ce a determinat o nouă luare de poziție după ce, în condițiile în care, în ciuda sancțiunilor, Rusia rămâne unul dintre cei mai mari exportatori din lume, prețul petrolului a crescut cu aproximativ 15% în acest an, până la 85 de dolari pe baril. Cu efecte inclusiv pe piața SUA, într-un moment în care Joe Biden se pregătește de o nouă dispută cu Trump pentru Casa Albă.
De asemenea, Washingtonul se teme și de un alt tip de răspuns al Rusiei la atacurile Ucrainei. SUA consideră că infrastructura energetică pe care se bazează Occidentul poate avea de suferit, inclusiv conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC). Prin intermediul acestuia, în special, se realizează aprovizionarea cu petrol din Kazahstan.
„Nimic nu sperie un președinte american în exercițiu mai mult decât creșterea prețurilor la combustibil într-un an electoral”, a declarat Bob McNally, președintele companiei de consultanță Rapidan Energy și fost consilier energetic la Casa Albă.
Este încă un semn că este puțin probabil ca SUA să accepte ca Ucraina să continue acest tip de atacuri. Și, pe de altă parte, poate să fie și o explicație a faptului că americanii întârzie să ofere sprijinul pe care Zelenski îl așteaptă. Cum vor decurge lucrurile în continuare, vom vedea.
