Cufărul lui Mihai Eminescu, achiziționat, în anul 2017, de un om de afaceri de la cea mai mare casă de licitații din România, este expus, până pe 15 iunie, în Biserica de lemn „Sfântul Arhanghel Mihail” din Târgu Mureș. Acest lăcaș este cunoscut și ca Biserica lui Eminescu. Aceasta l-a găzduit pe poet într-o noapte de iunie din 1866 și i-a servit drept inspirație pentru „Geniu pustiu”.
Cufărul lui Eminescu, expus în locul care l-a inspirat pentru „Geniu pustiu”
Despre acest cufăr se știe că l-a însoțit pe Mihai Eminescu în toate călătoriile sale, iar bucuria de a-l avea în Târgu Mureș este neprețuită pentru oamenii de cultură din zonă.
„Întâlnirea de astăzi este un premiu pentru mine și este de înțeles de ce la fereastra cerului astăzi este lumină și bucurie. Să fim recunoscători pentru clipa ce ni s-a dat, pentru că Eminescu rămâne starea de grație a poeziei românești pe care o chemăm mereu bucuroși să o străbatem cu sfiala celui care înțelege ajungerea la Eminescu. Este o zi importantă la Târgu Mureș, deoarece astăzi, aici, la biserica de lemn „Sfântul Arhanghel Mihail”, în pridvorul căreia a înnoptat Eminescu în iunie 1866, ajunge cufărul său, un obiect care l-a însoțit în toate călătoriile sale. Este o întâlnire aproape miraculoasă să-l avem aici, astăzi, pe Eminescu”, a declarat inspectorul școlar prof. Mioara Kozak.
Expunerea cufărului – „O sărbătoare în sufletul poeziei”
Profesoara Kozak a descris aducerea cufărului lui Mihai Eminescu la Târgu Mureș ca pe „o sărbătoare în sufletul poeziei”.
„Este o zi de sărbătoare astăzi, dar și în sufletul poeziei. Fascinația pe care o am pentru Eminescu este constantă și caldă de ani de zile. Sunt o iubitoare de Eminescu! În 2010, am scris o teză de doctorat despre Eminescu, iar ultima mea carte, ‘Discursul liric eminescian. Spre o poetică a ființei’, a fost premiată cu Premiul Național ‘Mihai Eminescu’ pentru cea mai bună exegeză eminesciană a anului 2020. Eminescu este un nume care a străbătut timpul fără să-și schimbe esența”, a subliniat Kozak.
Cufărul lui Eminescu, expus de mai multe ori, după ce a fost cumpărat de un afacerist
Cufărul lui Eminescu a fost achiziționat la licitație de omul de afaceri Cosmin Pop din Târgu Mureș în 2017. De atunci, acesta l-a împrumutat pentru expoziții la Biblioteca Metropolitană, Biblioteca Națională a României, Muzeul Național al României și Palatul Parlamentului.
„Am achiziționat cufărul cu multe emoții, nedormind aproape 10 zile înainte. Sunt un împătimit de Eminescu dintotdeauna. Nu te-ai aștepta ca un om de afaceri să aibă o asemenea adicție pentru un personaj de o asemenea emoție. În 2017, l-am achiziționat cu mari emoții, neștiind ce luptă mă va aștepta. Cred că prin voia sorții și cu acordul fostului proprietar, am reușit să-l cumpăr. Acum mă bucur că a fost expus la Biblioteca Metropolitană, Biblioteca Națională a României, Muzeul Național al României și Palatul Parlamentului. Și astăzi ajunge la Biserica de Lemn din Târgu Mureș”, a declarat Cosmin Pop pentru Agerpres.
Simbolistica și energia cufărului
Omul de afaceri a subliniat că cufărul va rămâne în Biserica lui Eminescu până pe 15 iunie, dată ce marchează 135 de ani de la moartea poetului.
„Cred în energie și mă gândesc că dacă există o urmă a trecerii lui Eminescu prin pridvorul bisericii, chiar și pentru o noapte în 1866, această urmă energetică se împreunează acum cu cufărul. Va rămâne aici până pe 15 iunie, o dată simbolică în viața poetului, când se împlinesc 135 de ani de la trecerea sa în neființă”, a declarat Pop.
Același afacerist a donat mai multe obiecte valoroase
Afaceristul a precizat că acest cufăr nu este singurul obiect valoros pe care l-a achiziționat și donat statului român.
„Inclusiv Muzeul din Târgu Mureş are ca donaţie din partea mea un caiet de schiţe al lui Tonitzaa, care, la fel, n-ar fi trebuit să ajungă într-o mână privată. Dar eu am avut plăcerea să-l donez, să-l cumpăr şi să-l donez muzeului şi îl puteţi admira la Muzeul din Târgu Mureş”, a adăugat Cosmin Pop.
Istoria Bisericii „Sfântul Arhanghel Mihail”
În 1866, Eminescu a fost găzduit pentru o noapte în biserica din Târgu Mureș. În „Geniu pustiu”, poetul menționează cum a înnoptat în podul bisericii, ascultând toaca și clopotul în noaptea furtunoasă.
„Clopotul cel dogit gemea bolnav în turn și toaca se izbea de turnul clopotniței. M-am covrigat în clopotniță cu dinții clănțănind, ud leoarcă; părul meu lung îmi cădea peste ochi, iar mâinile mele reci le băgam tremurând în mânecile ude. Așa am stat toată noaptea”, a relatat Eminescu.
Păstrarea cufărului în memoria lui Eminescu
Directorul Direcției Județene pentru Cultură Mureș, Nicolae Băciuț, a subliniat că, deși Eminescu nu avea un cufăr în timpul călătoriei sale spre Blaj, acesta ar fi putut deveni parte din viața sa ulterior.
„În ‘Viața lui Mihai Eminescu’ și ‘Istoria literaturii române de la origini până în prezent’, George Călinescu menționează traseul lui Eminescu de la Cernăuți la Blaj. Șederea lui la Târgu Mureș este consemnată în turla bisericuței de lemn. Eminescu nu avea un cufăr atunci, dar este posibil să-l fi avut mai târziu, la Viena sau Berlin”, a explicat Băciuț.
Mitul cufărului lui Eminescu
Directorul a subliniat că mitul cufărului lui Eminescu este important, chiar dacă există argumente pro și contra autenticității acestuia.
„Important este că avem mitul cufărului lui Eminescu. Chiar dacă nu avem certitudinea că acesta a fost cufărul său, este semnificativ că un obiect legat de Eminescu a ajuns la Târgu Mureș, unde poetul a poposit”, a concluzionat Băciuț.
La eveniment au participat și scriitorul Valentin Marica, protopopul ortodox Iacob Răzvan Șulea, preotul paroh Daniel Bexa și reprezentanți ai Inspectoratului Școlar Județean. La intrarea în biserică a fost amenajat un colț în amintirea lui Eminescu, alături de toaca pe care poetul o auzea în noaptea petrecută în biserică.
După ce a fost în pericol de prăbușire în 1964, biserica a fost restaurată între 1986-1989, fiind așezată pe un soclu de piatră și astfel salvată.