Cine știa despre intențiile de a se comite un atac terorist la Moscova? Au apărut primii acuzați de sprijinirea și complicitatea teroriștilor. Ancheta atentatului din sala de concerte Crucus din Moscova, soldat cu peste trei sute de victime – morți și răniți, se desfășoară fulgerător de repede.
Procuratura rusă consideră că frații Islomov și tatăl lor Isroil, precum și Alisher Kasimov, care a închiriat apartamentul suspecților, știau despre intențiile de a se comite un atac terorist și sunt acuzați de sprijinirea și complicitatea teroriștilor. Familia Islomov este acuzată de terorism și riscă pedeapsă maximă – închisoare pe viață.
Amincion Islomov, acuzat în dosarul referitor la atacul terorist de la Crocus, este primul dintre inculpați care a făcut recurs împotriva arestării sale, a comunicat astăzi Tribunalul Basmannîi pentru RIA Novosti, potrivit Rador.
„În instanță a fost primită o contestație împotriva hotărârii privind alegerea măsurii preventive sub formă de arest preventiv pentru Amincion Islomov”, a declarat interlocutorul agenției.

Tribunalul Basmannîi din Moscova a arestat în total în acest dosar opt persoane
În instanță, Amincion Islomov a refuzat să recunoască vinovăția. După cum relatează RIA Novosti, Tribunalul Basmannîi din Moscova a arestat în total în acest dosar opt persoane.
Printre acestea se numără Dalerdjon Mîrzoev – bărbatul de 32 de ani care a fost primul acuzat adus în faţa instanţei. Mîrzoev, din Tadjikistan, era înregistrat cu o şedere temporară pentru trei luni în oraşul Novosibirsk din sudul Rusiei, în Siberia, dar aceasta expirase, potrivit RIA Novosti.
Apoi, Saidakrami Raceabalizoda, care a apărut ca al doilea acuzat şi a declarat în faţa instanţei că avea documente de înregistrare ruseşti, dar că nu-şi aminteşte unde se află acestea. El a comunicat prin intermediul unui interpret, potrivit RIA Novosti. Raceabalizoda s-ar fi născut în 1994.
Urmează Şamsidin Fariduni, născut în 1998 în Tadjikistan, cetăţean al ţării din Asia Centrală. Fariduni a fost angajat oficial la o fabrică din oraşul rus Podolsk şi era înregistrat în oraşul Krasnogorsk, potrivit presei de stat RIA Novosti. Nu în ultimul rând, Muhammadsober Faizov – acuzatul care părea că nu răspunde, fiind într-un scaun cu rotile. A fost însoţit de un medic la înfăţişarea sa în faţa instanţei. Faizov era şomer temporar, înainte lucrând într-o frizerie din Ivanovo, un oraş situat la nord-est de Moscova. El este înregistrat în acest oraş, potrivit RIA Novosti. S-ar fi născut în 2004.

Teroriștii și „faptele” lor, în atacul de la Moscova
Mai mulți bărbați înarmați au deschis focul la Primăria Crocus din Krasnogorsk, la nord-vest de Moscova, în seară zilei de 22 martie, ucigând cel puțin 139 de persoane și rănind peste 120. O ramură a Statului Islamic (ISIS) a revendicat atacul la scurt timp după aceea.
Timofi Milovanov, preşedintele Şcolii de Economie din Kiev, a declarat pe contul său în reţeaua X că tot ceea ce spune Rusia despre organizatorii atacului va rămâne „foarte dubios”, întrucât mărturiile au fost „smulse sub tortură” presupuşilor autori.
„Rusia este mai interesată de intimidare şi de putere decât de aflarea adevărului”, a subliniat el. Rusia ar face bine dacă s-ar concentra asupra problemelor sale reale, cum ar fi terorismul sau sărăcia, afirmă Milovanov, adăugând că Putin ar fi trebuit sa acorde atenţie problemelor reale ale Rusiei, inclusiv radicalizarea şi terorismul. „Acesta nu este primul atac terorist” în Rusia, aminteşte el.
Masacrul de la Moscova, posibil semn al „degradării” aparatului de securitate rusesc?
În schimb, în timp ce principalele forţe ale lui Putin au mâinile legate în Ucraina, acesta preferă să arunce toată vina asupra Kievului în loc să se ocupe de ameninţarea venind dinspre Statul Islamic, declară Oleksandr Kovalenko, fost consilier al şefului administraţiei prezidenţiale ucrainene.
Potrivit lui Kovalenko, masacrul de la Moscova este un posibil semn al „degradării” aparatului de securitate rusesc, impregnat şi corupt de-a lungul anilor de o amplă propagandă antiucraineană.
„Inventează ameninţări false, dar nu-şi dau seama de acest lucru şi nu direcţionează resursele către ameninţările reale”, afirmă el.

Citiți și: