România se confruntă cu o posibilă criză financiară în 2025, iar semnalele de avertizare sunt deja evidente. Conform analizei Asociației CFA România, economia țării va continua să încetinească în 2024, iar riscul de recesiune pentru anul viitor este real, deși nu reprezintă scenariul de bază.
Estimările actuale indică o creștere economică de doar 1,1% pentru anul 2025, în scădere față de previziunile anterioare. Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele Asociației CFA, a subliniat că, deși există speranțe de evitare a recesiunii, o serie de factori indică o deteriorare a situației economice.
„Decelerearea economiei în pofida impulsului fiscal semnificativ precum şi incertitudinea cu privire la conduita politicii fiscale în anul următor au condus la continuarea trendului descendent al indicatorului de încredere. Mai mult, pentru anul următor, conform anticipaţiilor, economia va continua să decelereze, existând chiar (deşi nu este scenariul de bază) un risc de recesiune”, a explicat Codirlaşu.
Cât de departe este România de o criză financiară în 2025
Un indicator cheie al încetinirii economiei este creșterea economică redusă din 2024, estimată la 1,7%. Această evoluție reflectă impactul factorilor interni și externi asupra economiei românești, în special inflația ridicată, datoria publică în creștere și un deficit bugetar semnificativ.
În 2024, deficitul bugetar este prevăzut să atingă 7,3% din PIB, cu o posibilă scădere la 5,9% în 2025. Totuși, aceste cifre subliniază dificultatea guvernului de a echilibra bugetul și de a reduce datoria publică, care este estimată să atingă 56% din PIB în următoarele 12 luni. Astfel, specialiștii avertizează că nu este exclus ca în anul 2025 să vorbim cât se poate de serios despre o criză financiară în România.
Inflația și cursul valutar
Inflația rămâne una dintre provocările majore pentru economia românească. Potrivit Financial Intelligence, estimările Asociației CFA România indică o rată a inflației de aproximativ 4,97% pentru orizontul de 12 luni, ceea ce sugerează o stabilizare a prețurilor, deși presiunile inflaționiste rămân ridicate. Aproximativ 47% dintre analiști anticipează o reducere a inflației în următorul an, în timp ce 27% consideră că inflația va rămâne stabilă sau chiar va crește.
În același timp, cursul de schimb EUR/RON se va deprecia, conform anticipațiilor majorității analiștilor. Estimările indică un curs mediu de 5,0407 lei pentru un euro în următoarele șase luni, ajungând la 5,0975 lei pentru un euro în următorul an. Această depreciere a leului reflectă tensiunile economice și deficitul bugetar în creștere, factori care pun presiune pe stabilitatea monedei naționale.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică
Un alt semn al posibilei recesiuni este scăderea Indicatorului de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România, care a scăzut cu 6,7 puncte în septembrie, ajungând la 40,1 puncte. Această scădere este rezultatul unei diminuări semnificative atât în componentele de anticipație, cât și în cele legate de condițiile economice curente. Indicatorul de Încredere Macroeconomică este utilizat pentru a evalua percepția analiștilor financiari asupra economiei, iar scăderea sa subliniază incertitudinea și pesimismul cu privire la evoluția viitoare a economiei României.
Aceste anticipații negative se reflectă în evaluările legate de mediul de afaceri, piața muncii și evoluția veniturilor personale. Deși guvernul încearcă să implementeze măsuri de stimulare economică, rezultatele până acum sunt limitate, iar provocările interne și externe rămân considerabile.
Datoria externă totală a României a crescut
În primele opt luni ale anului 2024, datoria externă totală a României a crescut semnificativ cu 14,189 miliarde euro, ajungând la 182,524 miliarde euro, conform datelor Băncii Naționale a României (BNR). Această creștere este determinată atât de datoria externă pe termen lung, care a ajuns la 133,389 miliarde euro (73,1% din total), cât și de datoria pe termen scurt, care a însumat 49,135 miliarde euro (26,9% din total).
Risc de criză financiară în România. Creșterea datoriei publice reflectă dificultățile guvernului în gestionarea resurselor și necesitatea de a împrumuta pentru a finanța deficitul bugetar și a acoperi cheltuielile publice.
În același timp, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 17,858 miliarde euro, în creștere semnificativă față de 13,830 miliarde euro în aceeași perioadă a anului 2023. Această creștere a deficitului reflectă o serie de dezechilibre economice, inclusiv un deficit mai mare în balanța bunurilor și o reducere a excedentului balanței serviciilor.
Investițiile directe ale nerezidenților în România au scăzut ușor la 4,139 miliarde euro, ceea ce subliniază lipsa de încredere a investitorilor în stabilitatea pe termen lung a economiei românești.
România se confruntă cu un risc semnificativ de recesiune în 2025, alimentat de o creștere economică scăzută, inflație ridicată, o datorie externă tot mai mare și un deficit bugetar persistent. Astfel, nu este complet exclusă o criză financiară în 2025. Deși guvernul face eforturi pentru a stabiliza economia, provocările sunt considerabile, iar perspectivele economice rămân incerte.
