Creșterea TVA este vehiculată în aceste zile în mass media din România, care citează surse oficiale, ca prima măsură luată în calcul de guvernul de la București pentru a astupa găurile adânci din bugetul de stat. Doar că efectul s-ar putea să fie contrar, măsura aducând în plus noi lovituri pentru cei mai săraci dintre români.
Creșterea TVA va adânci și mai mult discrepanțele sociale
Creșterea TVA va aduce mai mult ca sigur un nou salt al indicelui prețurilor de consum, altfel spus, o nouă creștere a inflației.
În condițiile în care România are deja cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, un nou avans al prețurilor va lovi puternic în populație, care se confruntă deja cu prăbușirea puterii de cumpărare.
România înregistrează, potrivit datelor oficiale ale Comisiei Europene, cele mai mari discrepanțe sociale din Uniunea Europeană, mai exact cea mai mare prăpastie între cei bogați și cei săraci.
Iar creșterea TVA nu va face altceva decât să crească și mai mult aceste inegalități.
Taxa pe valoare adăugată este un impozit indirect ce vizează eminamente consumul de bunuri și servicii, spre deosebire de taxarea directă, cum este cazul impozitelor pe venit.
Categoriile de populație cu venituri reduse cheltuiesc un procent mai mare din salariu pentru a cumpăra nevoi imediate, prin urmare majorarea TVA le afectează direct venitul disponibil.
În practică, înseamnă că pentru un coș similar de bunuri și servicii, cineva cu un venit mare plătește mai puțin TVA ca procent din venit, decât cineva dintr-o grupă de venituri mai scăzute.
Asta în condițiile în care taxele se axează deja în România mai mult pe consum, decât în restul Uniunii Europene, potrivit unei analize realizate de Friedrich-Ebert-Stiftung, care arată că taxele pe consum reprezentau în 2022 o pondere de 37% din totalul taxelor colectate în România, cu 10 puncte procentuale mai mult decât media UE.
Potrivit datelor Comisiei Europene, România se afla în 2022 pe locul 7 în Uniunea Europeană în privința ponderii taxelor pe consum în totalul veniturilor fiscale iar guvernul Ciolacu pare decis să îi împovăreze și mau mult pe săraci, în loc să realizeze cu adevărat o reformă fiscală.
Creșterea TVA ar putea scădea încasările la bugetul de stat
Mai mult decât atât, o nouă exacerbare a inflației va lovi și în firmele românești, ale căror costuri ridicate de producție le fac necompetitive pe piețele externe.
Creșterea cotei TVA este realmente o măsură de neînțeles, ce poate fi pusă doar pe seama disperării și/sau a nepriceperii, în condițiile în care România, cu cota actuală de 19%, are deja cel mai mare deficit de încasare a TVA din Uniunea Europeană.
Astfel, un raport publicat în decembrie 2024 de Comisia Europeană arată că, în timp ce media la nivelul blocului comunitar este de 6,03%, România are cel mai mare deficit de încasare a TVA din UE, de 30,59%, de cinci ori mai mare decât media europeană.
Altfel spus, nu nivelul cotei de TVA este problema, ci incapacitatea statului român de a crește gradul de colectare, în ciuda numeroaselor promisiuni și vorbe mari și goale rostite de-a lungul anilor de guvernanții de la București.
Trebuie arătat că deficitul anual de încasare a TVA măsoară diferența dintre veniturile din TVA preconizate teoretic și suma efectiv colectată.
Iar creșterea la 21% la cotei de TVA va avea cel mai probabil efect o creștere a economiei negre și a evaziunii fiscale, pe fondul impotenței ANAF în lupta cu evaziunea fiscală.
În plus, creșterea TVA este asimilată de obicei în literatura economică încetinirii avansului economic, în condițiile în care condițiile economice sunt deja extrem de neprielnice în România.
Deci încasările la bugetul statului s-ar putea ca, în loc să crească, așa cum speră guvernul flămând de bani de la București, să scadă, pe fondul încetinirii economice și a creșterii evaziunii fiscale, fenomene ce nu sunt noi și sunt demonstrate istoric în cazul creșterilor de taxe.
Solidaritatea promisă de Ciolacu mai așteaptă
În context, trebuie amintit faptul că guvernului de la București i s-a cerut de către Comisia Europeană prin PNRR să implementeze cât mai repede posibil o reformă fiscală, pentru a repara neajunsul că veniturile fiscale din România, raportate la PIB, sunt cele mai mici din Uniunea Europeană, exceptând paradisul fiscal Irlanda.
Una din măsurile propuse este renunțarea la cota unică a impozitării pe venit, o altă măsură fiscală ce adâncește inegalitățile dintre bogați și săraci, țara noastră fiind o excepție în Uniunea Europeană în această privință, în condițiile în care în blocul comunitar este preferată impozitarea progresivă.
Dar ”impozitul progresiv este respins puternic de zona patronatelor, pentru că ușurarea sarcinii fiscale a celor cu salarii mici ar trebui să presupună o creștere a taxării pe capital”, declara în octombrie 2024 Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical, pentru Oficiul de Știri.
”Văd însă că la noi toată lumea din zona politică, inclusiv PSD-ul, nu mai poate de grija capitalului, le-au creat o mulțime de oportunități și nu vor să îi tulbure cu nimic, nimeni nu umblă la optimizările fiscale, prin urmare singura soluție consistentă pentru acoperirea găurilor deficitului rămâne una singură: creșterea cotei de TVA.
În consecință, tot cei cu venituri mici vor duce greul, pentru că taxa pe valoare adăugată este plătită tot de consumatorul final, până la urmă. O să fie solidaritate, cum a promis premierul Marcel Ciolacu, dar doar între fraieri, capitalul o va privi de la distanță.”, acuza liderul BNS.
Asta în condițiile în care cea mai eficientă modalitate de a crește veniturile fiscale fără să fie lovită creșterea economică este tocmai impozitarea progresivă, potrivit unei analize realizate de Economics Observatory.
”Cel mai bun mod pentru guverne de a-și ridica veniturile ar fi prin (creșterea -n.r.) impozitelor pe venit care vizează persoanele ce au câștiguri care sunt cel mai puțin probabil să cheltuiască sau să lucreze mai puțin”, în urma impozitelor mai mari. Adică a celor cu venituri mari, arată analiza citată.
”Dacă guvernele direcționează veniturile obținute astfel către investiții productive, asigurând în același timp piețele financiare (că are – n.r.) un plan clar și credibil pentru stabilitatea economică viitoare, efectul asupra creșterii economice poate fi maximizat”, potrivit sursei citate, care la măsuri nerecomandate, pentru că afectează creșterea economică, menționează chiar creșterea TVA.
