Creșterea economică a României în 2024 va fi departe de aștepările Guvernului, lucru cu atât mai evident după publicarea avansului PIB din trimestrul III. Iar măsurile de austeritate despre care se vorbește deja că vor fi introduse din 2025 ar putea fi cu atât mai aspre cu cât avansul economic anemic sporește dezechilibrele.
Creșterea economică a României revizuită negativ, dar nu suficient
Creșterea economică a României pune mari probleme guvernanților. România a început anul în curs cu o estimare oficială privind avansul anual al PIB (față de anul trecut) de 3,4%, dar aceasta a fost redusă puternic la 2,8%, cu ocazia rectificării bugetare din septembrie.
În ciuda acestei reduceri semnificative a prognozei pentru creșterea economică din 2024, un avans anual de 2,8% este considerat a fi încă mult prea optimist de cea mai mare parte a analiștilor economici, mai ales după publicarea de către Institutul Național de Statistică a evoluției economice din trimestrul III.
Astfel, potrivit INS, avansul PIB anual, în serie brută, a fost de 0,5% în primul trimestru, 0,9% în trimestrul II și 1,1% în trimestrul III.
Pentru ca avansul anual al PIB în 2024 să fie de 2,8%, ar fi nevoie de o creștere economică de 8,7% în ultimul trimestru din 2024, față de aceeași perioadă a anului trecut.
Creșterea economică a României, în jur de 1% în 2024
Referitor la perspectiva apropiată, membrii Consiliului de administrație al BNR au convenit în ultima ședință de politică monetară ca fiind probabile creșteri trimestriale ceva mai modeste ale economiei în a doua parte a anului curent decât s-a previzionat anterior.
Evoluția va fi însă în accelerare graduală, susține BNR, ceea ce implică o creștere dinamicii anuale a PIB în acest interval.
Cu toate toate acestea, diferența între 1,1%, avansul anual din trimestrul III și 8,7%, cât ar trebui să crească economia pe baze anuale în ultimul trimestru, pentru a fi atinsă (încă) prognoza oficială de 2,8%, este mult prea mare pentru a putea fi considerată o variantă plauzibilă.
În aceste condiții, nu este exclus ca deficitul bugetar la finalul anului să fie chiar mai mare de 8%, nivel și așa considerat mult prea exagerat de Comisia Europeană.
De asemenea, deficitul de cont curent și datoria publică s-ar putea regăsi la finalul anului la nivele superioare celor prognozate, situație care va pune o presiune suplimentară pe costurile și așa foarte ridicate la care se împrumută statul român de pe piețele externe.
Luând în calcul estimările BNR ce vizează ”o accelerare graduală” a dinamicii anuale a PIB, plecând de la un avans anual de 2% în trimestrul IV (care poate fi considerat optimist, date fiind ultimele evoluții interne și internaționale), foarte probabil România va avea în 2024 un avans PIB anual de cel mult 1,1%, mai puțin de jumătate din așteptările oficiale ale guvernanților.
Consumul, principalul motor de creștere
Mai mult decât atât: În ciuda declarațiilor venite din zona Guvernului cu privire la susținerea creșterii economice prin investiții publice, care ar fi și principala cauză generatoare a deficitului bugetar, BNR arată că avansul PIB în perioada 2024-2025 se va susține preponderent pe consumul privat, iar contribuția formării brute de capital fix la avansul PIB (investițiile) este așteptată să scadă semnificativ.
”Se prefigurează o contribuție la PIB a exportului net mult mai contracționistă în anul curent decât s-a anticipat anterior, iar contribuția ei la dinamica PIB va rămâne probabil negativă în 2025, drept urmare, deficitul de cont curent se va mări semnificativ ca pondere în PIB în 2024-2025 și își va amplifica abaterea față de standardele europene, constituind o vulnerabilitate majoră, prin riscurile induse la adresa inflației, primei de risc suveran și, în final, a sustenabilității creșterii economice”, au subliniat mai mulți membri ai Consiliului de administrație al BNR.
Evoluția pozitivă a produsului intern brut – PIB, dincolo de avantajele discutabile pe care le poate aduce nivelului de trai al populației și condițiilor de viață, are o importanță foarte mare pentru economia României.
Se vede deja austeritatea
Trebuie avut în vedere că cea mai mare parte a indicatorilor macroeconomici sunt raportați la PIB, mai ales cei ce dezvăluie dezechilibrele cu care se confruntă economia: datoria publică, deficitul bugetar, deficitul de cont curent.
Prin urmare, o evoluție a PIB sub așteptări sau care se susține cu precădere pe consum și importuri, așa cum se întâmplă acum, poate atrage o adâncire a acestor dezechilibre, în lipsa altor măsuri care să conducă la reducerea lor.
Pentru a redresa aceste dezechilibre, Comisia Europeană a cerut deja guvernului de la București să ia măsuri care pot fi cu ușurință asimilate austerității și care vor fi adoptate după ce va trece efervescența electorală de la finalul anului.
Iar austeritatea va fi cu atât mai grea cu cât dezechilibrele vor fi mai adânci, determinate de lipsa de creștere economică a României.
